Hoinari în satele munţilor Cernei
revista@vacantelatara.ro
Staţiunea Băile Herculane, pe lângâ rolul balnear, constituie o poartă de plecare pentru o sumedenie de trasee tematice, ecoturistice, pe potecile sălbatice ale munţilor Cernei şi Domogled.
Dintre rezervațiile de pe teritoriul României, Parcul Naţional “Domogled-Valea Cernei”
se remarcă drept cea mai întinsă din totalul celor 13…norocoase şi binecuvântate de natură.
Întinzându-se pe o suprafaţă de peste 60 000 de hectare, Parcul Naţional reprezintă zona vestică extremă a Carpaţilor Meridionali. În componenţa lor intră: munții Cernei, Domogled,Godeanu, Vâlcan și Mehedinți, desfăşurându-se pe raza a trei județe, Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj, acoperind tot bazinul hidrografic al râului Cerna.
Parcul Naţional “Domogled –Valea Cernei” a fost recunoscută drept rezervaţie naturală începând cu anul 1990, funcţionând în actuala formă, cu administraţie proprie din 2003. Astfel, cărări printre calcare, peşteri, grote, lapiezuri, cătune izolate în munţi, mori de apă, izvoare termo-minerale, lacuri, pajişti subalpine şi păduri umbroase cu vegetaţie submediteraneană sunt doar câteva exemple din pitorescul acestor munţi.
34 de trasee turistice în Parcul Național “Domogled-Valea Cernei”
Pe raza Parcului Național “Domogled-Valea Cernei” sunt 34 de trasee turistice, dintre care 20 de trasee sunt omologate şi 14 trasee sunt în curs de omologare.
Cătunul Dobraia din munţii Cernei – uitat de timpuri şi de oameni
Poate cel mai cunoscut şi spectaculos traseu este cel către “Satele de dincolo de nori”, accesibil pe o porţiune prevăzută cu scări de lemn peste versantul stâncos, în zona numită “La Cârlige”.
Dar, către cătunele izolate din munţii Cernei se mai poate ajunge pe o variantă mai lungă, pornind din dreptul motelului Dumbrava ( km.12) la ieşirea din Herculane.
Traseul marcat cu punct roşu,
trece podul peste râul Cerna şi se angajează în urcare printre pajişti, păduri de foiase şi zone calcaroase, aproximativ 2.5 h, până la primele case izolate şi la Biserica din satul Dobraia. Aici oamenii nu dispun de retea de drumuri, curent electric sau magazine, ocupându-se cu creşterea animalelor şi cultivarea legumelor.
Cătunul Dobraia
face parte din comuna Cornereva, în componenţa căreia intră 40 de sate. Biserica din Dobraia
poartă hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, fiind construită de credincioșii din satele izolate în anul 2004. Târnosirea acesteia a avut loc în, iunie 2005, urmată de primirea aprobării pentru cimitir. Până atunci sătenii parcurgeau un drum de 12 km pentru a-şi îngropa morţii.
Traseul către celelalte cătune se continuă pe platoul şi pajiştile munţilor Cernei, pentru un circuit al acestora fiind necesare 8 – 10 h. (Dobraia – Ineleţ – 8 km)
Comuna Cornereva
este cea mai mare comună din România ( 40 sate componente), sărbătorind în 2018, 500 de ani de la prima atestare.
Comuna se întinde în munţii Cernei pe o suprafaţă mai mare decât Bucureştiul. Din cele 40 de sate fac parte şi “Cătunele de dincolo de nori”, Dobraia, unul dintre acestea, înregistrând la ultimul recensământ (2011) un număr de 23 locuitori.
Comuna se întinde în munţii Cernei pe o suprafaţă mai mare decât Bucureştiul. Din cele 40 de sate fac parte şi “Cătunele de dincolo de nori”, Dobraia, unul dintre acestea, înregistrând la ultimul recensământ (2011) un număr de 23 locuitori.
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
Muzeul Oului din Vama-Bucovina a marcat la finele anului 2024 aniversarea de 30 de ani de la deschidere iar fondatoarea acesteuia, prof.ing.Letiția Orșivschi Heiser a împlinit 25 de ani de activitate internațională.
În urmă cu 21 ani, în anul 2004, în destinațiile rurale românești a fost marcată pentru prima dată Ziua Națională a Turismului Rural . Sărbătorită an de an în Duminica Floriilor, această zi specială a turismului autohton adună laolaltă proprietari de pensiuni, meșteri populari, ansambluri folclorice, autorități locale, profesioniști din turism cât și turiști…într-o veritabilă horă a ospitalității și autenticității.
O fascinantă introspecție realizează artistul vizual Ion Anghel, prin operele sale de artă. Sincere și profunde, lucrările reunite în expoziția "Agorafobia", transmit esența trăirilor artistului și ne ajută să înțelegem societatea actuală. Vă invităm să vizitați expoziția "Agorafobia" în perioada 13 martie – 9 aprilie 2025, la Muzeul Național al Țăranului Român din București.
In data de 28 Martie 2025, incepand cu ora 18.30 la Casa de Cultură a Sindicatelor Botoșani va avea loc concertul "În lumea lui George Enescu". Alexandru Tomescu- vioară Eduard Kunz- pian În program: Jules Massenet- Meditația Fritz Kreisler- Frumosul rozmarin Fritz Kreisler- Capriciul vienez Fritz Kreisler- Liebesfreud George Enescu- Balada George Enescu- Lăutarul George Enescu- Sonata a III-a în caracter popular românesc Informații: Site: https://filarmonicabotosani.ro/
În perioada 23-25 aprilie 2025, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani, organizează cea de-a XVIII-a ediție a activității Târgul Meșterilor Populari. Manifestarea are ca obiectiv principal valorificarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale autentice.
În pitorescul meleag al Argeșului ,în Valea Siliștii, comuna Aninoasa , o frumoază zonă deluroasă, la marginea pădurii, oaspeții ce trec pragul complexului agroturistic și de agrement “ Pe culmile Bucuriei ” vor experimenta îmbinarea ospitalitații cu relaxarea, dar și cu sănătatea prin activități sportive și recreative.
Gala anuală a premiilor Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România (AJTR) – preşedinte, Mihai Ogrinji – desfăşurată în Vâlcea, la Drăgăşani, ne-a ocazionat o (re)descoperire a respectivelor meleaguri. Astfel, între altele, am vizitat, cu pioşenie, mănăstirile brâncoveneşti Mamu Lungeşti (pictor, Pârvu Mutu) – stareţă, maica Pavelina Ioniţă – şi Brâncoveni – aceasta din urmă în apropiere, în judeţul Olt, în perimetrul aceleiaşi localităţi regăsindu-se şi fragmentele de zid ale caselor domneşti în care s-au născut Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu; catedrala din Drăgăşani (construcţie 1930-1936); „expoziţia documentară Gib. I. Mihăescu”, găzduită într-o cameră a casei prozatorului drăgăşenean, acum aflată în proprietatea unei nepoate, dna Daciana Floroiu – absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti – care înţelege perfect importanţa cultivării memoriei bunicului său.
Strălucirea soarelui luminează într-un fel aparte spiritele oamenilor, iar pe meleagurile Drăgășaniului parcă se îmbină tare plăcut cu strălucirea cealaltă, a licorii bahice dăruită cu atâta generozitate de podgoriile acestor locuri binecuvântate. Noi - cei care scriem „istoria clipei” despre locuri mirifice și despre iubitori de neam – am hotărât să onorăm performanța în industria turistică românească, din nou în preajma Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie), când Eminescu se năștea să identifice esența sufletului românesc în lume. O călătorie bogată în descoperiri și pecetluită de o Gală de Premiere spectaculoasă prin conținut, organizare și ospitalitate – așa aș defini deplasarea documentară a membrilor Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR) de la începutul lui 2025.
La începutul lunii martie 2025, s-a deschis o nouă ediţie Art Safari. Vă invităm să descoperiţi expoziţia "Fluturi", una dintre cele opt expoziţii Art Safari. Aveţi ocazia să vă bucuraţi de picturi impresionante cu fluturi şi instalaţii realizate de artişti români contemporani de renume - Alina Aldea, Alina-Ondine Slimovschi, Dan Bota, Felix Aftene, Laura Greaca, Ligia Macovei, Luigi Puiu, Mihai Rusu, Vincenţiu Grigorescu, Viorel Mărginean, Beaver. Şi în premieră admiraţi un fluture realizat de celebrul artist Andy Warhol. Este o serigrafie realizată de artist în anii '50, când a experimentat în această tehnică.
Festivalul - Concurs Național de Muzică Corală Religioasă Ortodoxă "Buna Vestire" va avea loc, Duminică, 23 Martie 2025, ora 13.00 în cadrul Casei de Cultură din Fundu Moldovei, Suceava.
