Destinatii turistice rurale

Adesea “ acasă ” pentru poveștile crestelor motane din Bucegi, adăpost pentru montaniarzii osteniți și loc drag în care ne-am lăsat cel puțin o amintire, fiecare… Cabana Mălăiești este printre puținele cabane din munții Carpați care nu și-au pierdut farmecul de altădată. Situată la altitudinea de 1720 m, la intersecția a trei județe: Brașov, Prahova și Dâmbovița, Cabana Mălăiești își așteaptă hoinarii, punându-le la dispoziție o capacitate de 120 de locuri (în camere cu 3, 4, 6 paturi și priciuri), cât și servicii de masă.

Situată la aproximativ 50 de km de orașul Brașov, Cetatea Rupea își așteaptă turiștii într-o răsfoire a paginilor de istorie și cultură transilvană. Începând cu anul 2013, odată cu finalizarea procesului de restaurare, Cetatea Rupea a devenit un important reper pe harta obiectivelor cultural-istorice ale turismului României, atrăgând vizitatori din toate colțurile lumii.

Înscrisă în anul 2004 pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii şi Cultelor din România, Salina Turda reprezintă principala atracţie pentru turiştii veniţi să descopere împrejurimile oraşului Turda. Şi niciodată, această alegere pe care au făcut-o nu-i va dezamăgi. Începând cu luna ianuarie din anul 2010, Salina Turda a fost redată circuitului turistic după ample lucrări de reamenajare, devenind una dintre cele mai vizitate destinații din România de către turiștii străini. Gradul ridicat de conservare a detaliilor ce descriu perfect specificul lucrărilor miniere şi a utilajelor utilizate la transportul sării fac din Salina Turda un important obiectiv turistic, nu doar românesc, ci şi european sau chiar mondial.

În judeţul Vrancea, din „coloana vertebrală” rutieră a Moldovei, care străbate şi... răzbate de la sud la nord, spre vest se desprind două drumuri importante: unul porneşte din Focşani şi, oarecum de-a lungul Văii Putnei, după 75 km, ajunge în nord-vestul judeţului, la Lepşa; celălalt conduce în lungul Văii Şuşiţei, prin orăşelul Panciu, până la Soveja, pentru ca în continuare să defluiască, după 20 km, tot la Lepşa şi – în continuarea drumului dinspre Focşani – „peste munte”, la Târgu Secuiesc şi mai departe. Segmentul de şosea asfaltată Lepşa-Soveja este în curs de a fi definitivat, astfel că se închide un circuit complet, Focşani - Lepşa - Soveja - Câmpuri (Moş Ion Roată) - Panciu - Tişiţa - Focşani, cale de aproximativ 175 km, printr-o zonă mai înaltă şi mai puţin înaltă, cu adevărat pitorească, cu variate obiective turistice punctuale. Apropo de Soveja, este şi locul de unde a fost culeasă balada populară Mioriţa, din care în titlul de mai sus am reţinut primele două versuri.

Așezat pe mănoasa Vale a Siretului, la umbra Culmii Siretului, satul botoșănean Joldești se remarcă în peisajul rural al Moldovei prin istoria sa deosebită și prin pitorescul zonei înconjurătoare. Atestat documentar în prima jumătate a secolului al XV-lea, satul este azi parte a comunei Vorona – o vatră „grea de istorie”. Așezarea de „la gura Voronei” se află în sud-vestul județului Botoșani, la 27 km depărtare de orașul reședință de județ – municipiul Botoșani – și la circa 40 de km distanță de Cetatea de Scaun a Sucevei. Satul Joldești este așezarea natală a mamei poetului național Mihai Eminescu, „dulcea mamă”, Raluca Iurașcu. Această realitate a devenit cunoscută mai întâi prin textele publicate de scriitorii care s-au ocupat de biografia lui Mihai Eminescu, apoi prin manifestările culturale desfășurate aici (Zilele Eminescu debutează pe 14 ianuarie la Vorona, uneori în Joldești, cu o șezătoare literar-artistică).

Întinzându-se pe o suprafață de peste 47.000 de hectare, Parcul Național Munții Rodnei este considerat ca fiind al doilea cel mai întins Parc Național din România, după Munții Maramureșului.

Poartă de plecare către înălțimile munților Rodnei, stațiunea turistică Borșa este un punct turistic recomandat pentru cei ce vor să descopere atracțiile montane, și nu numai, ale Maramureșului. O sumedenie de trasee montane și ecoturistice pentru toate categoriile de turiști au fost pregătite de Administrația Parcului Național Munții Rodnei, al doilea parc național ca întindere din România. Vârfurile Pietrosul Rodnei – 2303 m, Ineu – 2279 m și Ineuț – 2222 m oferă cele mai înalte puncte de belvedere din Carpații Orientali. Unul dintre cele mai pitorești trasee din munții Rodnei este cel spre Cascada Cailor și Lacul Știol practicabil în două sensuri – fie dinspre Borșa, fie dinspre P asul Prislop – trecătoarea aflată la cea mai mare înălțime din România – 1416 m.

Iarna…drumeţiile montane au un farmec aparte, mai ales când cărările, pădurile și piscurile sunt îmbrăcate în alb. Vom prezenta o astfel de variantă de drumeţie pitorească, în munţii Baiului, cu pornire din staţiunea Azuga.

În lunile de toamnă observăm o tendinţă în creștere a turiștilor care aleg o destinaţie și din punct de vedere al peisagisticii specifice. În ultimii ani, satele de la poalele Pietrei Craiului (Șirnea, Fundata, Măgura, Peștera, Ciocanu, Dâmbovicioara,) farmecă vizitatorii oferind o sumedenie de posibilităţi de petrecere a vacanţelor: pensiuni turistice și agroturistice, cazări neconvenţionale și de tip glamping, cabane montane, drumeţii de o zi etc.