Maria Stoian
Director revista
Cristian Catana
Redactor Sef
Oameni si locuri
Din turismul rural romanesc
Destinatii turistice
Alese de noi pentru voi
Evenimente rurale
Sustinute de Vacantelatara.ro
Revista online
Citeste in format PDF
Cabana Diham
revista@vacantelatara.ro
Pe cărările ninse ale Bucegilor… la Cabana Diham
Muntele înseamnă şi miros de brad şi cărări de stâncă şi veri cu miresme de flori şi ierni…cu flori de gheaţă. Adeoseori, paşii hoinarilor, osteniţi dar cu sufletul plin de încântare, îşi găsesc drept popas preţ de clipe, zile sau nopţi…cabanele de munte. Pentru noi, cabanele sunt şi refugiu dar şi… acasă; Sunt cămine în care, fiecare ne-am lăsat cel puţin o amintire.
Iată că vine un azi când zâmbim, oftăm, ne amintim lăsându-ne purtaţi şi cuprinşi de nostalgii. Şi ne lipseşte ceaiul cu rom…
Când simţi dor de munte, dor de ciupit de chitară, dor de cântat în cor, dor de ierni cu bujori în obraz…simţi dor de Diham…
“Când Bucegii dau zvon de piatră şi izvoare,
Oriunde-ai fi răspunde la a lor chemare…”
Şi-am răspuns “prezent” chemării Bucegilor. Doar se aranjaseră cu ger, ghirlande de ţurţuri şi pudră peste brazi…atât de multă şi nebun de albă. Aşa-s primiţi, sau mai bine zis…răsfăţati… cei care înţeleg că muntele se simte…şi, mai ales, se respectă.
Cu rucsacii în spate, cu parazăpezi, căciuli şi fularele trase pe nas, cu ceaiul cald din termos (şi câţiva stropi de cognac, pentru savoare) porneam spre “acasă din Bucegi”, la Cabana Diham, acolo unde...Tanti Oara, mama munţilor, ne-aşteaptă în prag cu “Bine-ai venit, puiule…”. Şi apoi…ceaiul cu rom. Offf, ceaiul cu rom…
Cu mic, cu mare, dar mai ales…cu mulţi, pornim pe drumul ce se desprinde din DN73A (Predeal-Pârul Rece) urmând forestierul spre complexul Forban, fosta Cabana Steaua. Un drum în serpentine, accesibil chiar şi-n iernile prea albe şi troienite, cu marcajul bandă albastră (urmat de triunghiurile roşu, galben şi albastru în intersecţia cu unitatea miliară) avea să ne conducă preţ de două ceasuri + ½ min. până sub Măgura Cenuşie, acolo unde cabana Diham a renăscut din propria-i cenuşă.
Cabana Diham-Phoenix ( 1320 m), acasă la “Mama Oara”
Au trecut 85 de ani ca 85 de file de când cabana Diham îşi scria primele-i rânduri (1934). Şi-au fost rânduri scrise, unele firesc… dar şi rânduri scrise mai apăsat. Apăsate de durere, de greutăţi…file de poveste udate nu doar de ploile reci de munte ci şi de lacrimi de durere când Dihamul şi-a pierdut tătăl, pe nea Gigi Bordea (2005).
Au fost şi ani în care paginile au ars, asemeni cabanei încercate de năpasta incendiului din Decembrie, 2002. Dar, aşa cum vedem scris pe plăcuţa de la intrare “Diham-Phoenix”, cabana a renăscut din propria-i cenuşă cu ajutorul donaţiilor iubitorilor de munte, celor pentru care Dihamul înseamnă o a doua casă şi a Asociației Române de Turism ”Gioni Baboș”.
Astăzi, mama Oara, cea mai longevivă cabanieră din Carpaţi, a făcut din ani, cote de urcat! Şi-a urcat aşa peste 5 decenii în cabanele din Bucegi.
Anul 2019 înseamnă pentru tanti Oara, 40 de ani de când Dihamul i-a devenit casă (1979 – 2019). Iar noi, copiii ei!
“ - Bună ziua, tanti Oara! Un ceai cu rom, vă rog…
“- Poftim, puiule…”
Cabana “Diham-Phoenix” – munţii Dihamului - Masivul Bucegi
Cabanier: Mioara Bordea – “Mama Oara” – 0726.20.32.62;
Altitudine: 1320m;
Cazare: 87 de locuri în camere cu 2-6 locuri şi dormitoare comune (priciuri);
Bufet şi restaurant, în permanenţă;.
Acces: Buşteni, Predeal, Azuga. Trasee turistice marcare şi drum forestier.
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Alte articole de Cristian Alexandru CATANA, Redactor Sef "Vacante la tara"
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
Pe harta pensiunilor din România care datorită calității și diversității serviciilor oferite turiștilor transformă sejurul acestora în veritabile experiențe de vacanță, Pensiunea “La Mesteceni” din Sălicea, Clu j se află la loc de cinste. Fostă câștigătoarea a distincției “Margareta de Aur” oferită de ANTREC România, pensiunea “La Mesteceni”, situată la 13 km de municipiul Cluj-Napoca își așteaptă turiștii.
"Cu bune și cu rele, România va fi pentru totdeauna în inima mea!" Despre turism, gastronomie și sănătate în bucate cu chef Dorina Burlacu, românca plecată de 30 de ani din România, care și-a găsit vocația în Italia, acolo unde a primit de două ori distincția ‘Cinci stele de aur ale gastronomiei italiene”. Dorina le recomandă italienilor ciorbele, micii, cozonacul, salata de vinete și mămăliga, dar mai ales sarmalele românești. Cu un master în nutriție culinară, Dorina Burlacu s-a dedicat mâncării sănătoase și gustoase și a conceput rețete tradiționale în acest sens.
Expoziția "Talent 35" prezintă 52 de tineri artiști vizuali, care au fost bursieri ai programului Tinere Talente începând cu anul 2009, program susținut de Fundația Regală Margareta a României. Pe lângă sprijinul financiar, tinerii talentați au avut mai mulți mentori care i-au ajutat să se dezvolte promițător. Vă invităm să le vedeți interesantele lucrări de pictură, sculptură, artă fotografică, design vestimentar, expuse în sălile Kretzulescu ale Muzeului Național de Artă al României, în perioada 18 ianuarie - 23 februarie 2025.
Expoziția "Imaginarium: lumea celor nevăzute" a artiștilor Marijana și Relu Bițulescu Descoperiți lumea imaginată de doi renumiți artiști români contemporani Marijana și Relu Bițulescu, vizitând expoziția lor intitulată "Imaginarium: lumea celor nevăzute". Personajele delicate urcă pe maramele asamblate de Marijana Bițulescu, intrând în dialog cu prințesele pictate de Relu Bițulescu sau pădurile de aur și argint. Expoziția este deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român (sala Irina Nicolau), în perioada 15 ianuarie - 2 februarie 2025.
Anul 2025 debutează cu o aniversare de suflet în viața tipărită a revistei “Vacanțe la țară” , marcarea a 21 de ani de la prima apariție . Iată că pe lângă o dată specială în istoria României – Sărbătoarea Micii Uniri, data de 24 Ianuarie se traduce prin 253 de ediții cu apariție neîntreruptă, lună de lună, a publicației noastre.
Studenţii din Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală - USAMV București – coordonați de doamna conf. univ.dr. Maria Stoian și prof. univ. dr. Alina Mărcuță au efectuat o vizită de documentare în județul Ilfov.
Indiferent de anotimp, Harghita Băi suprinde prin varietatea activităților ce se pot face, prin frumusețea și sălbăticia peisajelor și prin ospitalitatea localnicilor și a gazdelor. Renumită pentru pârtiile de schi pe perioada de iarnă, dar și pentru mofete și trasee turistice marcate în restul anului, Harghita Băi vine în întâmpinarea oaspeților cu o varietate de spații de cazare și masă, în funcție de dorințele musafirilor.
Proiectul „Mândruța” s-a născut în frumoasa Bucovină, mai exact în Vatra Dornei , unde două surori - Oana și Alina – au pus bazele proiectului „Mândruța”, proiect ce împletește armonios spiritul creativ cu partea de meșteșug și tradiție.
Expoziția „De la pictori adunate…” prezentată de „Asociația de Arte Vizuale „I. D. Negulici” din Câmpulung Muscel, reunește un grup de 21 de artiști vizuali. La Castelul Pelișor din Sinaia, în perioada 15 ianuarie – 16 februarie 2025 expun un grup de artiști plastici muscelini care și-au ales ca temă castelele regale dar și portretele membrilor familiei regale a României.
Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarna se va desfasura in comuna botosaneana Vorona in data de 31 Decembrie 2024. Manifestarea va debuta la ora 10.00 in Piata Comunala.
Revista "Vacante la tara"Editata si publicata deS.C. Peragro SRL
Tel.: 0788.427.349Email: revista@vacantelatara.ro
