Un frumos omagiu adus remarcabilului artist vizual Gheorghe I. Anghel (1938-2024) este expoziția retrospectivă deschisă la Muzeul de Artă Constanța în perioada 13 ianuarie - 30 martie 2025. Prin lucrările sale de pictură și ceramică, simțim legătura puternică pe care artistul a avut-o cu marea, cu civilizația elenistică și istoria antică descoperită în siturile arheologice din Dobrogea. Vă invităm să petreceți o zi minunată la muzeu.
În deschiderea expoziției au vorbit - curatorii expoziției Ion Anghel, fiul pictorului, și Lelia Rus Pîrvan, directoarea Muzeului de Artă Constanța, alături de criticul de artă Cristian-Robert Velescu și Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.“Gheorghe I. Anghel era un om deschis, un erudit, un om cultivat, un artist cu o formă de exprimare extrem de contemporană și de provocatoare, de interesantă, de incitantă. Un astfel de om se naște destul de rar.”- spune Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Unda Popp, artist vizual, povestește despre Gheorghe I. Anghel că “era un om interesat de zona arheologică, de zona istorică, de zona religioasă. Foarte mult îi plăceau călătoriile, mai ales în zona Mării Mediterane, unde se regăsea. Grecia era locul lui predilect, pentru că el considera că se trage dintr-un neam de greci și era foarte mândru de acest lucru. În 2010, el a luat în Franța, în urma unei expoziții la Grand Palais, Marele Premiu al Academiei Franceze pentru Pictură. Asta l-a făcut cunoscut, mai ales acolo. Şi astăzi am păstrat legătura cu galeristul din sudul Franței, care îi face expoziții cam odată la un an, doi. Sigur că arta lui, destul de incomodă, l-a făcut să aibă colecționari pe sprânceană, dar ne-am bucurat de fiecare dată, la expozițiile din Franța în special, să regăsim același public care venea să mai ia o lucrare.”
Criticul de artă Cristian-Robert Velescu spune: “Prima problemă pe care am dorit să o pun este aceea a frumuseții picturii lui Anghel, dar când spun frumusețe înțeleg mai degrabă grecescul “kalos”, este vorba de o frumusețe așa cum o imagina Platon. Şi în al doilea rând remarc caracterul ei unic și practic inclasabil. Dacă ar trebui să așez creația lui Gheorghe Anghel sub semnul unei anume categorii, aș spune că această categorie este aceea a clasicului și sunt destule semne și simptome care să ne îndrepte într-acolo. Și primul dintre ele ar fi exemplaritatea creației, în sensul că este nu numai frumoasă și dificilă, dar și echilibrată și desăvârșită în felul ei. În al doilea rând aș insista asupra demersului intelectual a lui Gheorghe Anghel și el ne amintește de cuvintele “la pittura è una cosa mentale”. Deci acest lucru este foarte valabil și atunci când suntem înconjurați de picturile lui Anghel. Iar atunci când am rostit vocabula clasic, desigur mă gândesc la tematica de sorginte antică, și este vorba de antichitatea cea mai veche anume din spațiul european, cea grecească. Toate aceste trei determinări, ca să spun așa, ne apropie și ne îngăduie să așezăm creația lui Anghel sub cupola clasicului.
Aș dori să pătrundem mai profund în creația lui Gheorghe Anghel, și să ne imaginăm că ea este alcătuită din straturi felurite, informația vizuală fiind așezată pe suporturi transparente, care se etajează în adâncime. Stratul cel mai de adâncime al tabloului este acela unde s-a sedimentat, să spunem, inteligența creatoare a artistului. Peste acest strat, în opinia mea, s-ar așeza senzualitatea cultivată a artistului. Peste acest strat, aș așeza stratul în care trăirile, năzuințele, repulsiile sau spaimele s-au acumulat și ele. Și abia ultimul ar fi stratul cultural, situat cel mai aproape de ochiul privitorului, am spune ca un vernis al tabloului."
Lelia Rus Pîrvan, director al Muzeului de Artă Constanța, cu bucurie a dezvăluit: “Vreau să știți că o lucrare a lui Gheorghe Anghel va rămâne de astăzi, mereu, cu noi, aici în muzeu. Și îi mulțumim tare mult lui Ion Anghel."
Artistul vizual Ion Anghel a găsit printre caietele cu scrieri ale tatălui său acest text, în care Gheorghe Anghel mărturisea: “Privesc cu împăcare la timpul care va urma și cu revoltă la trecut, când risipeam zilele cu tot felul de ușurătăți. Dar mă întreb cum ar fi arătat puținul lucrării mele în artă, dacă traiul meu ar fi fost altul. Acum, de-abia înțeleg cât de mult i-am iubit pe cei ce m-au urât și cât de puțin i-am iubit pe cei ce mă iubeau."
Text, foto: Preluare film, wwww.sensoarte.ro