MARGARETA DE AUR

Maluri de Prut , Basarabia

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

Maluri de Prut

Ospitalitate basarabeană în Văleni

“Curge Prutul între ţări române

I se-aude plângerea-n Carpaţi,

Olt şi Mureş sar ca să-l îngâne

Jiu şi Nistru voi ce aşteptaţi?”

(Adrian Păunescu)


În Basarabia, sufletul românesc de dincolo de maluri de Prut, aveam să răsfoim file de istorie, de tradiţie, scrise cu dragoste dar şi cu lacrimi de-a lungul vremurilor. Ape reci muşcară din malurile Prutului, în raionul Cahul, unde vremuri la fel de reci şi aprige s-au abătut peste meleagurile basarabene. Dar ea a ştiut să nu-şi plece fruntea. Ba mai mult decât atât, a rămas de veghe, a respirat prin săteni, prin bravi eroi, toţi luptători ai locurilor care au adăpostit destine. Iar dincolo-i de ridurile de piatră şi de lemn, Basarabia este o mărturie vie a unei istorii ce-şi flutură poveştile asemeni tricolorului românesc; Un tricolor vibrându-şi nuanţele a libertate peste Prut şi peste Nistru, peste timpuri şi peste paşii fiecărui călător ajuns pe sfânt pământ românesc.


Și-am ajuns şi noi. Tresărim şi vibrăm prin emoţii când vedem tricolorul românesc şi ne croim paşii prin satul Văleni din raionul Cahul, un etalon al tradiţiei basarabene.

Se vede şi Prutul. Şi culge lin şi iartă….

Câţi paşi trecură pe-aici şi câţi paşi vor mai trece?Vor apăsa greu pe pământul basarabean şi-aşa atât mult apăsat.

Dacă n-am privi cu sufletul am zice că nici urmă de Ștefan. Dar ca multe simboluri ale Basarabiei şi zona Cahulului şi Cimitirul Eroilor de la Ţiganca şi satul tradiţional Văleni trebuie privite cu ochii minţii şi, mai ales, simţite. Aşa s-au ridicat şi respiră şi astăzi aceste locuri din Sudul Basarabiei. Aceste meleaguri au simţit atâtea frământări şi le-au adunat în ani. Ani pe care trebuie să-i înţelegem, apoi să-i vizualizăm şi, de ce nu, pentru o clipă să simţim că noi suntem Basarabia. Şi să luptăm! Pentru pământul ăsta, pentru dreptatea noastră, pentru străbuni şi pentru urmaşi. Demult, aşa au făcut şi ei…pentru urmaşi. Acum, să nu lăsăm doar urme de paşi…şi să urmăm noi. Deci, să simţim înţelegând povestea Basarabiei şi s-o ducem mai departe!

E a noastră!

De la turist la prieten în satul Văleni, raionul Cahul

Se deschid zările şi Prutul pare mai statornic ca niciodată. Am ajuns în Văleni, devenit un veritabil “sat-eco”, graţie eforturilor doamnei primar Silvia Ştirbeţ, cât şi ale localnicilor, oameni frumoşi ce fac cinste acestor locuri. Situat aproape de graniţa cu România (40 km de Galaţi ), între două rezervaţii spectaculoase – “Colinele de Aur” şi “Rezervaţia ştiinţifică Prutul de Jos – Lacul Beleu”, Văleniul a devenit o destinaţie de ecoturism…în tradiţionale bătăi de todă. Şi sigur pe-aceste meleaguri toba răsună mai frumos ca oriunde..şi s-a convins de asta întreagă Europa, căci din aceste locuri …Bunica bate toba! (reprezentând Moldova la Eurovision, alături de formaţia Zdob şi Zdub – 2005). Dar şi toba asta…nu-i orice tobă. Este rezultatul iscusinţei…bunelului, cel mai mare meşter de tobe din toată Moldova.

Astfel, Lidia şi Todorică Bejenaru farmecă turiştii cu poveşţile lor de viaţă cântate, zâmbite…şi mai ales, simţite.

La ospitalitate…înainte în “Casa Dorului” din Văleni

Şi cum să nu simţim aceste poveşti…mai ales că ajungem în “Casa Dorului” – Curtea tradiţională ţărănească din Văleni, un muzeu în aer liber şi un popas specific ospitalităţii basarabene. Aici turistul este primit cu pâine coaptă-n cuptor, sare şi…nelipsitul pahar de vin moldovenesc;

Toate servite, desigur, alături de zâmbetele neaoşe ale gospodinelor vălenaşe care ne răsfaţă cu bunătăţi tradiţionale preparate după reţete străvechi din care nu lipsesc sărmăluţele fierte-n borş, în vase de lut, plăcintele creţe cu brânză sau cu varză, peşte sărat la cuptor, pasta de ardei copt şi multe altele. Şi-ntre două oale şi multe zâmbete, gospodinele noastre din Casa Dorului…mai încing şi hora şi oferă un minunat program de folclor autentic basarabean.

Ei bine, toate acestea au pus Văleniul pe un loc fruntaş pe harta turismului din Moldova şi satul basarabean poate fi oricând o lecţie de turism responsabil şi pentru destinaţiile autohtone. Şi pe fundal…bunica nu conteneşte să bată toba, iar bunelul zâmbeşte.

Basarabia se simte!

În Rezervaţia “Prutul de Jos” se află ruta tematică “Cărarea lui Petru Rareş” . Pe-acest drum se spune că trecea fiiul lui Ştefan cel Mare împreună cu apropiaţii săi, îndreptându-se cu peştele pescuit din Prut spre orasul Galaţi. De-aceea această rută se mai cheamă şi “Calea Peştelui”…iar peştele la cuptor este un reper gastronomic local.. STOP CASETA

“În “Casa Dorului” din Văleni turiştii pot vizita un muzeu impresionant al ospitalităţii şi datinilor basarabene. Nu lipsesc casa mare, bucătăria şi camere de locuit – încăperile specifice caselor moldoveneşti. În camera muzeală turiştii pot admira: covoare şi costume vechi de sute de ani, unelte de muncă ale localnicilor, obiecte de ceramică, războaie de ţesut, tăvălug etc.


Vă invităm să simţiţi ce înseamnă Basarabia…cu circuitele Scorilo Travel Vacanţe!

https://www.scorilotravelvacante.ro/ 

Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA 
By Cristian Catana January 20, 2022
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
By Cristian Catana October 19, 2020
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
By Cristian Catana July 27, 2020
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
By Cristian Catana July 14, 2020
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
By Cristian Catana July 14, 2020
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
By Cristian Catana June 19, 2020
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
By Cristian Catana June 18, 2020
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
By Cristian Catana June 17, 2020
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
By Vacante la tara June 16, 2020
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
By Vacante la tara May 21, 2020
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Show More

Alte articole de Cristian Alexandru CATANA, Redactor Sef "Vacante la tara"

By Cristian Catana January 20, 2022
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
By Cristian Catana October 19, 2020
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
By Cristian Catana July 27, 2020
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
By Cristian Catana July 14, 2020
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
By Cristian Catana July 14, 2020
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
By Cristian Catana June 19, 2020
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
By Cristian Catana June 18, 2020
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
By Cristian Catana June 17, 2020
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
By Vacante la tara June 16, 2020
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
By Vacante la tara May 21, 2020
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Show More

Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

April 10, 2025
În urmă cu 21 ani, în anul 2004, în destinațiile rurale românești a fost marcată pentru prima dată Ziua Națională a Turismului Rural . Sărbătorită an de an în Duminica Floriilor, această zi specială a turismului autohton adună laolaltă proprietari de pensiuni, meșteri populari, ansambluri folclorice, autorități locale, profesioniști din turism cât și turiști…într-o veritabilă horă a ospitalității și autenticității.
April 4, 2025
O fascinantă introspecție realizează artistul vizual Ion Anghel, prin operele sale de artă. Sincere și profunde, lucrările reunite în expoziția "Agorafobia", transmit esența trăirilor artistului și ne ajută să înțelegem societatea actuală. Vă invităm să vizitați expoziția "Agorafobia" în perioada 13 martie – 9 aprilie 2025, la Muzeul Național al Țăranului Român din București.
March 26, 2025
In data de 28 Martie 2025, incepand cu ora 18.30 la Casa de Cultură a Sindicatelor Botoșani va avea loc concertul "În lumea lui George Enescu". Alexandru Tomescu- vioară Eduard Kunz- pian În program: Jules Massenet- Meditația Fritz Kreisler- Frumosul rozmarin Fritz Kreisler- Capriciul vienez Fritz Kreisler- Liebesfreud George Enescu- Balada George Enescu- Lăutarul George Enescu- Sonata a III-a în caracter popular românesc Informații: Site: https://filarmonicabotosani.ro/
March 26, 2025
În perioada 23-25 aprilie 2025, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani, organizează cea de-a XVIII-a ediție a activității Târgul Meșterilor Populari. Manifestarea are ca obiectiv principal valorificarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale autentice.
By Cristian Catana March 19, 2025
În pitorescul meleag al Argeșului ,în Valea Siliștii, comuna Aninoasa , o frumoază zonă deluroasă, la marginea pădurii, oaspeții ce trec pragul complexului agroturistic și de agrement “ Pe culmile Bucuriei ” vor experimenta îmbinarea ospitalitații cu relaxarea, dar și cu sănătatea prin activități sportive și recreative.
March 19, 2025
Gala anuală a premiilor Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România (AJTR) – preşedinte, Mihai Ogrinji – desfăşurată în Vâlcea, la Drăgăşani, ne-a ocazionat o (re)descoperire a respectivelor meleaguri. Astfel, între altele, am vizitat, cu pioşenie, mănăstirile brâncoveneşti Mamu Lungeşti (pictor, Pârvu Mutu) – stareţă, maica Pavelina Ioniţă – şi Brâncoveni – aceasta din urmă în apropiere, în judeţul Olt, în perimetrul aceleiaşi localităţi regăsindu-se şi fragmentele de zid ale caselor domneşti în care s-au născut Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu; catedrala din Drăgăşani (construcţie 1930-1936); „expoziţia documentară Gib. I. Mihăescu”, găzduită într-o cameră a casei prozatorului drăgăşenean, acum aflată în proprietatea unei nepoate, dna Daciana Floroiu – absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti – care înţelege perfect importanţa cultivării memoriei bunicului său.
March 19, 2025
Strălucirea soarelui luminează într-un fel aparte spiritele oamenilor, iar pe meleagurile Drăgășaniului parcă se îmbină tare plăcut cu strălucirea cealaltă, a licorii bahice dăruită cu atâta generozitate de podgoriile acestor locuri binecuvântate. Noi - cei care scriem „istoria clipei” despre locuri mirifice și despre iubitori de neam – am hotărât să onorăm performanța în industria turistică românească, din nou în preajma Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie), când Eminescu se năștea să identifice esența sufletului românesc în lume. O călătorie bogată în descoperiri și pecetluită de o Gală de Premiere spectaculoasă prin conținut, organizare și ospitalitate – așa aș defini deplasarea documentară a membrilor Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR) de la începutul lui 2025.
March 19, 2025
La începutul lunii martie 2025, s-a deschis o nouă ediţie Art Safari. Vă invităm să descoperiţi expoziţia "Fluturi", una dintre cele opt expoziţii Art Safari. Aveţi ocazia să vă bucuraţi de picturi impresionante cu fluturi şi instalaţii realizate de artişti români contemporani de renume - Alina Aldea, Alina-Ondine Slimovschi, Dan Bota, Felix Aftene, Laura Greaca, Ligia Macovei, Luigi Puiu, Mihai Rusu, Vincenţiu Grigorescu, Viorel Mărginean, Beaver. Şi în premieră admiraţi un fluture realizat de celebrul artist Andy Warhol. Este o serigrafie realizată de artist în anii '50, când a experimentat în această tehnică.
March 15, 2025
Festivalul - Concurs Național de Muzică Corală Religioasă Ortodoxă "Buna Vestire" va avea loc, Duminică, 23 Martie 2025, ora 13.00 în cadrul Casei de Cultură din Fundu Moldovei, Suceava.
February 27, 2025
Un frumos omagiu adus remarcabilului artist vizual Gheorghe I. Anghel (1938-2024) este expoziția retrospectivă deschisă la Muzeul de Artă Constanța în perioada 13 ianuarie - 30 martie 2025. Prin lucrările sale de pictură și ceramică, simțim legătura puternică pe care artistul a avut-o cu marea, cu civilizația elenistică și istoria antică descoperită în siturile arheologice din Dobrogea. Vă invităm să petreceți o zi minunată la muzeu. În deschiderea expoziției au vorbit - curatorii expoziției Ion Anghel, fiul pictorului, și Lelia Rus Pîrvan, directoarea Muzeului de Artă Constanța, alături de criticul de artă Cristian-Robert Velescu și Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.“Gheorghe I. Anghel era un om deschis, un erudit, un om cultivat, un artist cu o formă de exprimare extrem de contemporană și de provocatoare, de interesantă, de incitantă. Un astfel de om se naște destul de rar.”- spune Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Mai multe articole
catena-page
Share by: