Maluri de Prut , Basarabia

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

Maluri de Prut

Ospitalitate basarabeană în Văleni

“Curge Prutul între ţări române

I se-aude plângerea-n Carpaţi,

Olt şi Mureş sar ca să-l îngâne

Jiu şi Nistru voi ce aşteptaţi?”

(Adrian Păunescu)


În Basarabia, sufletul românesc de dincolo de maluri de Prut, aveam să răsfoim file de istorie, de tradiţie, scrise cu dragoste dar şi cu lacrimi de-a lungul vremurilor. Ape reci muşcară din malurile Prutului, în raionul Cahul, unde vremuri la fel de reci şi aprige s-au abătut peste meleagurile basarabene. Dar ea a ştiut să nu-şi plece fruntea. Ba mai mult decât atât, a rămas de veghe, a respirat prin săteni, prin bravi eroi, toţi luptători ai locurilor care au adăpostit destine. Iar dincolo-i de ridurile de piatră şi de lemn, Basarabia este o mărturie vie a unei istorii ce-şi flutură poveştile asemeni tricolorului românesc; Un tricolor vibrându-şi nuanţele a libertate peste Prut şi peste Nistru, peste timpuri şi peste paşii fiecărui călător ajuns pe sfânt pământ românesc.


Și-am ajuns şi noi. Tresărim şi vibrăm prin emoţii când vedem tricolorul românesc şi ne croim paşii prin satul Văleni din raionul Cahul, un etalon al tradiţiei basarabene.

Se vede şi Prutul. Şi culge lin şi iartă….

Câţi paşi trecură pe-aici şi câţi paşi vor mai trece?Vor apăsa greu pe pământul basarabean şi-aşa atât mult apăsat.

Dacă n-am privi cu sufletul am zice că nici urmă de Ștefan. Dar ca multe simboluri ale Basarabiei şi zona Cahulului şi Cimitirul Eroilor de la Ţiganca şi satul tradiţional Văleni trebuie privite cu ochii minţii şi, mai ales, simţite. Aşa s-au ridicat şi respiră şi astăzi aceste locuri din Sudul Basarabiei. Aceste meleaguri au simţit atâtea frământări şi le-au adunat în ani. Ani pe care trebuie să-i înţelegem, apoi să-i vizualizăm şi, de ce nu, pentru o clipă să simţim că noi suntem Basarabia. Şi să luptăm! Pentru pământul ăsta, pentru dreptatea noastră, pentru străbuni şi pentru urmaşi. Demult, aşa au făcut şi ei…pentru urmaşi. Acum, să nu lăsăm doar urme de paşi…şi să urmăm noi. Deci, să simţim înţelegând povestea Basarabiei şi s-o ducem mai departe!

E a noastră!

De la turist la prieten în satul Văleni, raionul Cahul

Se deschid zările şi Prutul pare mai statornic ca niciodată. Am ajuns în Văleni, devenit un veritabil “sat-eco”, graţie eforturilor doamnei primar Silvia Ştirbeţ, cât şi ale localnicilor, oameni frumoşi ce fac cinste acestor locuri. Situat aproape de graniţa cu România (40 km de Galaţi ), între două rezervaţii spectaculoase – “Colinele de Aur” şi “Rezervaţia ştiinţifică Prutul de Jos – Lacul Beleu”, Văleniul a devenit o destinaţie de ecoturism…în tradiţionale bătăi de todă. Şi sigur pe-aceste meleaguri toba răsună mai frumos ca oriunde..şi s-a convins de asta întreagă Europa, căci din aceste locuri …Bunica bate toba! (reprezentând Moldova la Eurovision, alături de formaţia Zdob şi Zdub – 2005). Dar şi toba asta…nu-i orice tobă. Este rezultatul iscusinţei…bunelului, cel mai mare meşter de tobe din toată Moldova.

Astfel, Lidia şi Todorică Bejenaru farmecă turiştii cu poveşţile lor de viaţă cântate, zâmbite…şi mai ales, simţite.

La ospitalitate…înainte în “Casa Dorului” din Văleni

Şi cum să nu simţim aceste poveşti…mai ales că ajungem în “Casa Dorului” – Curtea tradiţională ţărănească din Văleni, un muzeu în aer liber şi un popas specific ospitalităţii basarabene. Aici turistul este primit cu pâine coaptă-n cuptor, sare şi…nelipsitul pahar de vin moldovenesc;

Toate servite, desigur, alături de zâmbetele neaoşe ale gospodinelor vălenaşe care ne răsfaţă cu bunătăţi tradiţionale preparate după reţete străvechi din care nu lipsesc sărmăluţele fierte-n borş, în vase de lut, plăcintele creţe cu brânză sau cu varză, peşte sărat la cuptor, pasta de ardei copt şi multe altele. Şi-ntre două oale şi multe zâmbete, gospodinele noastre din Casa Dorului…mai încing şi hora şi oferă un minunat program de folclor autentic basarabean.

Ei bine, toate acestea au pus Văleniul pe un loc fruntaş pe harta turismului din Moldova şi satul basarabean poate fi oricând o lecţie de turism responsabil şi pentru destinaţiile autohtone. Şi pe fundal…bunica nu conteneşte să bată toba, iar bunelul zâmbeşte.

Basarabia se simte!

În Rezervaţia “Prutul de Jos” se află ruta tematică “Cărarea lui Petru Rareş” . Pe-acest drum se spune că trecea fiiul lui Ştefan cel Mare împreună cu apropiaţii săi, îndreptându-se cu peştele pescuit din Prut spre orasul Galaţi. De-aceea această rută se mai cheamă şi “Calea Peştelui”…iar peştele la cuptor este un reper gastronomic local.. STOP CASETA

“În “Casa Dorului” din Văleni turiştii pot vizita un muzeu impresionant al ospitalităţii şi datinilor basarabene. Nu lipsesc casa mare, bucătăria şi camere de locuit – încăperile specifice caselor moldoveneşti. În camera muzeală turiştii pot admira: covoare şi costume vechi de sute de ani, unelte de muncă ale localnicilor, obiecte de ceramică, războaie de ţesut, tăvălug etc.


Vă invităm să simţiţi ce înseamnă Basarabia…cu circuitele Scorilo Travel Vacanţe!

https://www.scorilotravelvacante.ro/ 

Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA 
By Cristian Catana January 20, 2022
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
By Cristian Catana October 19, 2020
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
By Cristian Catana July 27, 2020
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
By Cristian Catana July 14, 2020
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
By Cristian Catana July 14, 2020
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
By Cristian Catana June 19, 2020
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
By Cristian Catana June 18, 2020
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
By Cristian Catana June 17, 2020
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
By Vacante la tara June 16, 2020
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
By Vacante la tara May 21, 2020
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Show More

Alte articole de Cristian Alexandru CATANA, Redactor Sef "Vacante la tara"

By Cristian Catana January 20, 2022
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
By Cristian Catana October 19, 2020
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
By Cristian Catana July 27, 2020
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
By Cristian Catana July 14, 2020
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
By Cristian Catana July 14, 2020
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
By Cristian Catana June 19, 2020
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
By Cristian Catana June 18, 2020
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
By Cristian Catana June 17, 2020
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
By Vacante la tara June 16, 2020
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
By Vacante la tara May 21, 2020
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Show More

Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

By Cristian Catana February 11, 2025
Pe harta pensiunilor din România care datorită calității și diversității serviciilor oferite turiștilor transformă sejurul acestora în veritabile experiențe de vacanță, Pensiunea “La Mesteceni” din Sălicea, Clu j se află la loc de cinste. Fostă câștigătoarea a distincției “Margareta de Aur” oferită de ANTREC România, pensiunea “La Mesteceni”, situată la 13 km de municipiul Cluj-Napoca își așteaptă turiștii.
February 11, 2025
"Cu bune și cu rele, România va fi pentru totdeauna în inima mea!" Despre turism, gastronomie și sănătate în bucate cu chef Dorina Burlacu, românca plecată de 30 de ani din România, care și-a găsit vocația în Italia, acolo unde a primit de două ori distincția ‘Cinci stele de aur ale gastronomiei italiene”. Dorina le recomandă italienilor ciorbele, micii, cozonacul, salata de vinete și mămăliga, dar mai ales sarmalele românești. Cu un master în nutriție culinară, Dorina Burlacu s-a dedicat mâncării sănătoase și gustoase și a conceput rețete tradiționale în acest sens.
January 31, 2025
Expoziția "Talent 35" prezintă 52 de tineri artiști vizuali, care au fost bursieri ai programului Tinere Talente începând cu anul 2009, program susținut de Fundația Regală Margareta a României. Pe lângă sprijinul financiar, tinerii talentați au avut mai mulți mentori care i-au ajutat să se dezvolte promițător. Vă invităm să le vedeți interesantele lucrări de pictură, sculptură, artă fotografică, design vestimentar, expuse în sălile Kretzulescu ale Muzeului Național de Artă al României, în perioada 18 ianuarie - 23 februarie 2025. 
January 28, 2025
Expoziția "Imaginarium: lumea celor nevăzute" a artiștilor Marijana și Relu Bițulescu Descoperiți lumea imaginată de doi renumiți artiști români contemporani Marijana și Relu Bițulescu, vizitând expoziția lor intitulată "Imaginarium: lumea celor nevăzute". Personajele delicate urcă pe maramele asamblate de Marijana Bițulescu, intrând în dialog cu prințesele pictate de Relu Bițulescu sau pădurile de aur și argint. Expoziția este deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român (sala Irina Nicolau), în perioada 15 ianuarie - 2 februarie 2025.
January 23, 2025
Anul 2025 debutează cu o aniversare de suflet în viața tipărită a revistei “Vacanțe la țară” , marcarea a 21 de ani de la prima apariție . Iată că pe lângă o dată specială în istoria României – Sărbătoarea Micii Uniri, data de 24 Ianuarie se traduce prin 253 de ediții cu apariție neîntreruptă, lună de lună, a publicației noastre.
By Cristian Catana January 14, 2025
Studenţii din Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală - USAMV București – coordonați de doamna conf. univ.dr. Maria Stoian și prof. univ. dr. Alina Mărcuță au efectuat o vizită de documentare în județul Ilfov.
January 14, 2025
Indiferent de anotimp, Harghita Băi suprinde prin varietatea activităților ce se pot face, prin frumusețea și sălbăticia peisajelor și prin ospitalitatea localnicilor și a gazdelor. Renumită pentru pârtiile de schi pe perioada de iarnă, dar și pentru mofete și trasee turistice marcate în restul anului, Harghita Băi vine în întâmpinarea oaspeților cu o varietate de spații de cazare și masă, în funcție de dorințele musafirilor.
By Cristian Catana January 14, 2025
Proiectul „Mândruța” s-a născut în frumoasa Bucovină, mai exact în Vatra Dornei , unde două surori - Oana și Alina – au pus bazele proiectului „Mândruța”, proiect ce împletește armonios spiritul creativ cu partea de meșteșug și tradiție.
January 8, 2025
Expoziția „De la pictori adunate…” prezentată de „Asociația de Arte Vizuale „I. D. Negulici” din Câmpulung Muscel, reunește un grup de 21 de artiști vizuali. La Castelul Pelișor din Sinaia, în perioada 15 ianuarie – 16 februarie 2025 expun un grup de artiști plastici muscelini care și-au ales ca temă castelele regale dar și portretele membrilor familiei regale a României.
By Cristian Catana December 30, 2024
Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarna se va desfasura in comuna botosaneana Vorona in data de 31 Decembrie 2024. Manifestarea va debuta la ora 10.00 in Piata Comunala.
Mai multe articole
catena-page
Share by: