Istorie si Turism: BĂILE FELIX
Stațiunea balneoclimatică Băile Felix, situată imediat la sud-est de Oradea; administrativ, este parte a comunei Sânmartin.
Apele termale de pe aceste locuri trebuie să fi fost cunoscute încă din antichitate. Prima atestare documentară este de la începutul veacului al XIII-lea, din 1221, de la Vatican. În Evul Mediu, băile apar sub numele de Thermae Varadiensis – Băile Oradei
În 1789, chiar la Băile Episcopești, în lacul din care ia naștere pârâul termal Peța/ Pețea – acum, singurul de acest fel din țară – botanistul maghiar Kitaibel Pál a identificat o specie endemică, Nymphaea lotus var. thermalis/ lotusul termal/ drețea (popular). Denumirea științifică e mai târzie, din 1908, și a fost atribuită de un alt biolog, Tuzson János (născut la Cenade, în Alba). Mai recent, ajungând pe cale de dispariție, un număr de exemplare au fost cultivate în laborator și transplantate, cu succes, în Lacul cu Nuferi de la Băile Felix, adăugându-se celorlalte specii de nufăr, precum și chiparosului de baltă și devenind simbolul stațiunii.
La Băile Felix, în 1832, s-a deschis hotelul Europa. În 1885, a fost realizat primul foraj modern, la 47 m, obținându-se, la 48-49ºC, un debit de 17 milioane l de apă în 24 de ore – atunci, cel mai mare de pe continent (izvorul Balint/ Principal).
În 1932, băile sunt pendinte de Episcopia romano-catolică. Deja sunt cinci hoteluri mari (România balneară și turistică, de Emil Țeposu și Valeriu Pușcariu): Victor, Menyhért, America, Europa și Békés, cu un total de 250 de camere, „cu tot confortul necesar”, cu restaurante, „din care unul special pentru evrei”. Cel mai confortabil și bine aranjat stabiliment balnear este baia Francisc/ Ferenc (în maghiară) – în foto –, cu două bazine mari, pentru bărbați și femei, cu dușuri reci și calde, masaj, „fricțiuni” etc.; prin coridoare închise, este în legătură cu hotelul Victor, cu cazinoul și cu unul dintre restaurante. În coridorul care leagă hotelurile Victor și Menyhért se află și baia de cadă, cu 20 de cabine confortabile, cu căzi ceramice, precum și baia de înotat. În legătură cu hotelul America este baia cu același nume, pentru „publicul sărac”, cu două bazine și 44 de cabine. Tot pentru publicul mai sărac, în legătură cu hotelul Europa, este baia Felix, de asemenea cu două bazine. Din coridorul care înconjoară baia Felix se deschide baia de nămol, cu „cabine de dezbrăcat” și de odihnă. Pentru înotat mai este un stabiliment, o construcție elegantă (ștrandul Apollo, „cu turnulețe”), la marginea de nord a parcului, cu un bazin mare, comun, în care e amestecată apa fierbinte a izvorului Balint cu apă rece, astfel că băile pot începe în luna mai; de jur-împrejur sunt cabine pentru dezbrăcat, iar pe acoperiș e un spațiu pentru helioterapie (cură de soare). În parc este amenajată o fântână „săritoare”/ arteziană. Pentru cura de băut e prevăzut un pavilion distinct, lângă izvorul Balint.
Apele oligometalice termale, slab clorurate și sulfatate de la Băile Felix atrag 3-4 mii de vizitatori (1932). În imediata apropiere, la Băile Episcopești/ Episcopale/ 1 Mai, sunt trei hoteluri (Ștefan, America și Popular), cu un total de 136 de camere. Anual, sunt 4-5 mii de vizitatori, dar, obișnuit, acolo băile se fac în bazine comune.
După război și după naționalizare, o vreme, Băile Felix se vor chema Băile Victoria. Din 1962, în zona băile Felix - 1 Mai, vor fi săpate 30 de sonde pentru exploatarea apelor termale. Începând cu 1968, la Băile Felix vor fi construite zece mari hoteluri, astfel că, în 1988, capacitatea de cazare va fi de 3305 camere. În același an, numărul de persoane cazate, aflate la tratament, va ajunge la aproape 105 mii.
În prezent, Băile Felix constituie cea mai mare stațiune balneară din țară. În 2007, s-a relansat hotelul Internațional (fost „Belvedere”), cu 210 camere, singurul hotel din România certificat „EuropeSpa med”. Mai recent, în 2015, a fost redeschis mai vechiul hotel Lotus, sub numele de Lotus Therm, cu 180 de camere, „cel mai spectaculos hotel din regiunea de vest a țării”, singurul hotel 5* din turismul balnear.
Text și © ilustrații:
Nicolae LUPU și Ion C. ROGOJANU
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec







