Lepşa este considerată „o oază de linişte şi frumuseţe”. Ca surpriză (neplăcută), observăm că destinaţia nu este recunoscută/ atestată ca staţiune turistică, dacă nu de interes naţional, măcar de interes local. Menţionăm că, în acest moment, staţiunile turistice de interes naţional sunt în număr de 54, iar staţiunile de interes local sunt 147 – potrivit site-ului ministerului de resort. Vrancea, în pofida potenţialului, înregistrează un evident deficit, respectiv o singură staţiune turistică, de interes local, Soveja.
Lepşa este parte a comunei Tulnici; centrul de comună, cu primăria, este situat la 12 km, în aval.
La Lepşa şi în vecinătate, cele mai populare atracţii ar fi mănăstirea, Cascada Putnei şi Cheile Tişiţei – acestea din urmă, rezervaţii naturale. Incinta mănăstirii Lepşa pare să fie o „grădină a Maicii Domnului”. Cascada Putnei, fără să reprezinte o cădere de apă propriu-zisă, este o „săritoare”, peste o succesiune de praguri, de-a lungul unei pante abrupte în lungime de cca 80 m, cu un debit de apă relativ important. La rândul lor, Cheile Tişiţei erau străbătute cândva de o cale ferată îngustă, de uz forestier; fostul terasament cu greu mai poate fi ghicit, traseul, marcat, fiind totuşi uşor de parcurs, 7 km, până la Tunelul Mare (în lungime de 200 m), de unde majoritatea vizitatorilor face cale întoarsă, în timp ce alţii îşi continuă drumeţia pe un traseu care creşte în dificultate.
Pe site-ul ministerului, la Lepşa apar 33 de proprietăţi care oferă servicii de cazare: 15 pensiuni turistice, 12 proprietăţi care propun camere de închiriat, un hotel (Tresor, 2*) etc. În total, sunt 255 de camere în proprietăţi clasificate (respectiv un număr mai mare decât dublu de locuri de cazare). Dl Fănică Panciu, preşedintele fondator al Asociaţiei Culturale „Ioan Slavici” din Panciu, ne-a recomandat pensiunea turistică Lina, tocmai reclasificată la categoria 3 flori (margarete), amplasată imediat după intrarea în Lepşa, dinspre Focşani, pe dreapta şoselei, în punctul intitulat Ciuta – după numele respectivului masiv.
Mai nou, pensiunea turistică Lina a fost preluată de către fam. Ilie, Brăduţ şi Luminiţa, care aici şi locuieşte. Construcţia (în regim de P + 1E + M) există din 2009, majoritatea materialelor folosite atunci fiind de foarte bună calitate, provenienţă Italia. Pare să fie singura proprietate din sat care dispune de o staţie de epurare proprie.
Pentru cazare sunt 8 camere, cu paturi matrimoniale, tariful pentru închirierea uneia, fără micul dejun, fiind de 200-220 lei.
La nevoie, se pot adăuga paturi suplimentare.
Fără detalieri, precizăm că nivelul de confort este unul corect. Serviciul de alimentaţie cuprinde servirea micului dejun, preparate fast-food la comandă, precum şi condiţii de pregătire a mesei oferite persoanelor cazate. În ciuda tranzitului spre şi dinspre Târgu Secuiesc, majoritatea clienţilor sunt de tip grup: familii, prieteni, firme. De altfel, capacitatea salonului de servire a mesei de la parter este de până la 50 de persoane. Copiii au, la exterior, propriul loc de joacă.
Pentru cei dornici de a descoperi, gazdele oferă îndrumare (dar şi beţe de trekking şi fluier pentru a ţine, în chei, ursul la distanţă); „safari”, cu 4x4, până în Golul Lepşei; relaţia cu un ghid montan care îşi pune la dispoziţie serviciile. Lepşa – un loc unde te poţi relaxa cu adevărat!
Text şi foto: Nicolae LUPU,
membru AJTR