MARGARETA DE AUR

ÎN MUNŢII VRANCEI, LA LEPŞA: „PE-UN PICIOR DE PLAI,/ PE-O GURĂ DE RAI…”

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

În judeţul Vrancea, din „coloana vertebrală” rutieră a Moldovei, care străbate şi... răzbate de la sud la nord, spre vest se desprind două drumuri importante: unul porneşte din Focşani şi, oarecum de-a lungul Văii Putnei, după 75 km, ajunge în nord-vestul judeţului, la Lepşa; celălalt conduce în lungul Văii Şuşiţei, prin orăşelul Panciu, până la Soveja, pentru ca în continuare să defluiască, după 20 km, tot la Lepşa şi – în continuarea drumului dinspre Focşani – „peste munte”, la Târgu Secuiesc şi mai departe. Segmentul de şosea asfaltată Lepşa-Soveja este în curs de a fi definitivat, astfel că se închide un circuit complet, Focşani - Lepşa - Soveja - Câmpuri (Moş Ion Roată) - Panciu - Tişiţa - Focşani, cale de aproximativ 175 km, printr-o zonă mai înaltă şi mai puţin înaltă, cu adevărat pitorească, cu variate obiective turistice punctuale. Apropo de Soveja, este şi locul de unde a fost culeasă balada populară Mioriţa, din care în titlul de mai sus am reţinut primele două versuri.

Lepşa este considerată „o oază de linişte şi frumuseţe”. Ca surpriză (neplăcută), observăm că destinaţia nu este recunoscută/ atestată ca staţiune turistică, dacă nu de interes naţional, măcar de interes local. Menţionăm că, în acest moment, staţiunile turistice de interes naţional sunt în număr de 54, iar staţiunile de interes local sunt 147 – potrivit site-ului ministerului de resort. Vrancea, în pofida potenţialului, înregistrează un evident deficit, respectiv o singură staţiune turistică, de interes local, Soveja.


Lepşa este parte a comunei Tulnici; centrul de comună, cu primăria, este situat la 12 km, în aval.       

   

           La Lepşa şi în vecinătate, cele mai populare atracţii ar fi mănăstirea, Cascada Putnei şi Cheile Tişiţei – acestea din urmă, rezervaţii naturale. Incinta mănăstirii Lepşa pare să fie o „grădină a Maicii Domnului”. Cascada Putnei, fără să reprezinte o cădere de apă propriu-zisă, este o „săritoare”, peste o succesiune de praguri, de-a lungul unei pante abrupte în lungime de cca 80 m, cu un debit de apă relativ important. La rândul lor, Cheile Tişiţei erau străbătute cândva de o cale ferată îngustă, de uz forestier; fostul terasament cu greu mai poate fi ghicit, traseul, marcat, fiind totuşi uşor de parcurs, 7 km, până la Tunelul Mare (în lungime de 200 m), de unde majoritatea vizitatorilor face cale întoarsă, în timp ce alţii îşi continuă drumeţia pe un traseu care creşte în dificultate.


Pe site-ul ministerului, la Lepşa apar 33 de proprietăţi care oferă servicii de cazare: 15 pensiuni turistice, 12 proprietăţi care propun camere de închiriat, un hotel (Tresor, 2*) etc. În total, sunt 255 de camere în proprietăţi clasificate (respectiv un număr mai mare decât dublu de locuri de cazare). Dl Fănică Panciu, preşedintele fondator al Asociaţiei Culturale „Ioan Slavici” din Panciu, ne-a recomandat pensiunea turistică Lina, tocmai reclasificată la categoria 3 flori (margarete), amplasată imediat după intrarea în Lepşa, dinspre Focşani, pe dreapta şoselei, în punctul intitulat Ciuta – după numele respectivului masiv.

           Mai nou, pensiunea turistică Lina a fost preluată de către fam. Ilie, Brăduţ şi Luminiţa, care aici şi locuieşte. Construcţia (în regim de P + 1E + M) există din 2009, majoritatea materialelor folosite atunci fiind de foarte bună calitate, provenienţă Italia. Pare să fie singura proprietate din sat care dispune de o staţie de epurare proprie. 


Pentru cazare sunt 8 camere, cu paturi matrimoniale, tariful pentru închirierea uneia, fără micul dejun, fiind de 200-220 lei.

La nevoie, se pot adăuga paturi suplimentare.

 

Fără detalieri, precizăm că nivelul de confort este unul corect. Serviciul de alimentaţie cuprinde servirea micului dejun, preparate fast-food la comandă, precum şi condiţii de pregătire a mesei oferite persoanelor cazate. În ciuda tranzitului spre şi dinspre Târgu Secuiesc, majoritatea clienţilor sunt de tip grup: familii, prieteni, firme. De altfel, capacitatea salonului de servire a mesei de la parter este de până la 50 de persoane. Copiii au, la exterior, propriul loc de joacă.

 

Pentru cei dornici de a descoperi, gazdele oferă îndrumare (dar şi beţe de trekking şi fluier pentru a ţine, în chei, ursul la distanţă); „safari”, cu 4x4, până în Golul Lepşei; relaţia cu un ghid montan care îşi pune la dispoziţie serviciile. Lepşa – un loc unde te poţi relaxa cu adevărat!


Text şi foto: Nicolae LUPU,

                                                                                                                          membru AJTR

Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

March 26, 2025
In data de 28 Martie 2025, incepand cu ora 18.30 la Casa de Cultură a Sindicatelor Botoșani va avea loc concertul "În lumea lui George Enescu". Alexandru Tomescu- vioară Eduard Kunz- pian În program: Jules Massenet- Meditația Fritz Kreisler- Frumosul rozmarin Fritz Kreisler- Capriciul vienez Fritz Kreisler- Liebesfreud George Enescu- Balada George Enescu- Lăutarul George Enescu- Sonata a III-a în caracter popular românesc Informații: Site: https://filarmonicabotosani.ro/
March 26, 2025
În perioada 23-25 aprilie 2025, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani, organizează cea de-a XVIII-a ediție a activității Târgul Meșterilor Populari. Manifestarea are ca obiectiv principal valorificarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale autentice.
By Cristian Catana March 19, 2025
În pitorescul meleag al Argeșului ,în Valea Siliștii, comuna Aninoasa , o frumoază zonă deluroasă, la marginea pădurii, oaspeții ce trec pragul complexului agroturistic și de agrement “ Pe culmile Bucuriei ” vor experimenta îmbinarea ospitalitații cu relaxarea, dar și cu sănătatea prin activități sportive și recreative.
March 19, 2025
Gala anuală a premiilor Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România (AJTR) – preşedinte, Mihai Ogrinji – desfăşurată în Vâlcea, la Drăgăşani, ne-a ocazionat o (re)descoperire a respectivelor meleaguri. Astfel, între altele, am vizitat, cu pioşenie, mănăstirile brâncoveneşti Mamu Lungeşti (pictor, Pârvu Mutu) – stareţă, maica Pavelina Ioniţă – şi Brâncoveni – aceasta din urmă în apropiere, în judeţul Olt, în perimetrul aceleiaşi localităţi regăsindu-se şi fragmentele de zid ale caselor domneşti în care s-au născut Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu; catedrala din Drăgăşani (construcţie 1930-1936); „expoziţia documentară Gib. I. Mihăescu”, găzduită într-o cameră a casei prozatorului drăgăşenean, acum aflată în proprietatea unei nepoate, dna Daciana Floroiu – absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti – care înţelege perfect importanţa cultivării memoriei bunicului său.
March 19, 2025
Strălucirea soarelui luminează într-un fel aparte spiritele oamenilor, iar pe meleagurile Drăgășaniului parcă se îmbină tare plăcut cu strălucirea cealaltă, a licorii bahice dăruită cu atâta generozitate de podgoriile acestor locuri binecuvântate. Noi - cei care scriem „istoria clipei” despre locuri mirifice și despre iubitori de neam – am hotărât să onorăm performanța în industria turistică românească, din nou în preajma Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie), când Eminescu se năștea să identifice esența sufletului românesc în lume. O călătorie bogată în descoperiri și pecetluită de o Gală de Premiere spectaculoasă prin conținut, organizare și ospitalitate – așa aș defini deplasarea documentară a membrilor Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR) de la începutul lui 2025.
March 19, 2025
La începutul lunii martie 2025, s-a deschis o nouă ediţie Art Safari. Vă invităm să descoperiţi expoziţia "Fluturi", una dintre cele opt expoziţii Art Safari. Aveţi ocazia să vă bucuraţi de picturi impresionante cu fluturi şi instalaţii realizate de artişti români contemporani de renume - Alina Aldea, Alina-Ondine Slimovschi, Dan Bota, Felix Aftene, Laura Greaca, Ligia Macovei, Luigi Puiu, Mihai Rusu, Vincenţiu Grigorescu, Viorel Mărginean, Beaver. Şi în premieră admiraţi un fluture realizat de celebrul artist Andy Warhol. Este o serigrafie realizată de artist în anii '50, când a experimentat în această tehnică.
March 15, 2025
Festivalul - Concurs Național de Muzică Corală Religioasă Ortodoxă "Buna Vestire" va avea loc, Duminică, 23 Martie 2025, ora 13.00 în cadrul Casei de Cultură din Fundu Moldovei, Suceava.
February 27, 2025
Un frumos omagiu adus remarcabilului artist vizual Gheorghe I. Anghel (1938-2024) este expoziția retrospectivă deschisă la Muzeul de Artă Constanța în perioada 13 ianuarie - 30 martie 2025. Prin lucrările sale de pictură și ceramică, simțim legătura puternică pe care artistul a avut-o cu marea, cu civilizația elenistică și istoria antică descoperită în siturile arheologice din Dobrogea. Vă invităm să petreceți o zi minunată la muzeu. În deschiderea expoziției au vorbit - curatorii expoziției Ion Anghel, fiul pictorului, și Lelia Rus Pîrvan, directoarea Muzeului de Artă Constanța, alături de criticul de artă Cristian-Robert Velescu și Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.“Gheorghe I. Anghel era un om deschis, un erudit, un om cultivat, un artist cu o formă de exprimare extrem de contemporană și de provocatoare, de interesantă, de incitantă. Un astfel de om se naște destul de rar.”- spune Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.
February 27, 2025
De la începutul anului 2025, în spațiul recepției Muzeului de Artă Constanța, au fost amplasate trei importante opere de artă contemporană - două sculpturi realizate de artistul Mircea Roman și o pictură de Florentina Voichi. Muzeul de Artă Constanța este renumit pentru superba sa colecție de artă modernă, multe dintre lucrări fiind create pe țărmul Mării Negre și în zona Dobrogei. Totuși muzeul are două spații destinate expozițiilor de artă contemporană, expoziții temporare care prezintă cele mai recente creații ale artiștilor români.
By Cristian Catana February 11, 2025
Pe harta pensiunilor din România care datorită calității și diversității serviciilor oferite turiștilor transformă sejurul acestora în veritabile experiențe de vacanță, Pensiunea “La Mesteceni” din Sălicea, Clu j se află la loc de cinste. Fostă câștigătoarea a distincției “Margareta de Aur” oferită de ANTREC România, pensiunea “La Mesteceni”, situată la 13 km de municipiul Cluj-Napoca își așteaptă turiștii.
Mai multe articole
catena-page
Share by: