ÎN MUNŢII VRANCEI, LA LEPŞA: „PE-UN PICIOR DE PLAI,/ PE-O GURĂ DE RAI…”

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

În judeţul Vrancea, din „coloana vertebrală” rutieră a Moldovei, care străbate şi... răzbate de la sud la nord, spre vest se desprind două drumuri importante: unul porneşte din Focşani şi, oarecum de-a lungul Văii Putnei, după 75 km, ajunge în nord-vestul judeţului, la Lepşa; celălalt conduce în lungul Văii Şuşiţei, prin orăşelul Panciu, până la Soveja, pentru ca în continuare să defluiască, după 20 km, tot la Lepşa şi – în continuarea drumului dinspre Focşani – „peste munte”, la Târgu Secuiesc şi mai departe. Segmentul de şosea asfaltată Lepşa-Soveja este în curs de a fi definitivat, astfel că se închide un circuit complet, Focşani - Lepşa - Soveja - Câmpuri (Moş Ion Roată) - Panciu - Tişiţa - Focşani, cale de aproximativ 175 km, printr-o zonă mai înaltă şi mai puţin înaltă, cu adevărat pitorească, cu variate obiective turistice punctuale. Apropo de Soveja, este şi locul de unde a fost culeasă balada populară Mioriţa, din care în titlul de mai sus am reţinut primele două versuri.

Lepşa este considerată „o oază de linişte şi frumuseţe”. Ca surpriză (neplăcută), observăm că destinaţia nu este recunoscută/ atestată ca staţiune turistică, dacă nu de interes naţional, măcar de interes local. Menţionăm că, în acest moment, staţiunile turistice de interes naţional sunt în număr de 54, iar staţiunile de interes local sunt 147 – potrivit site-ului ministerului de resort. Vrancea, în pofida potenţialului, înregistrează un evident deficit, respectiv o singură staţiune turistică, de interes local, Soveja.


Lepşa este parte a comunei Tulnici; centrul de comună, cu primăria, este situat la 12 km, în aval.       

   

           La Lepşa şi în vecinătate, cele mai populare atracţii ar fi mănăstirea, Cascada Putnei şi Cheile Tişiţei – acestea din urmă, rezervaţii naturale. Incinta mănăstirii Lepşa pare să fie o „grădină a Maicii Domnului”. Cascada Putnei, fără să reprezinte o cădere de apă propriu-zisă, este o „săritoare”, peste o succesiune de praguri, de-a lungul unei pante abrupte în lungime de cca 80 m, cu un debit de apă relativ important. La rândul lor, Cheile Tişiţei erau străbătute cândva de o cale ferată îngustă, de uz forestier; fostul terasament cu greu mai poate fi ghicit, traseul, marcat, fiind totuşi uşor de parcurs, 7 km, până la Tunelul Mare (în lungime de 200 m), de unde majoritatea vizitatorilor face cale întoarsă, în timp ce alţii îşi continuă drumeţia pe un traseu care creşte în dificultate.


Pe site-ul ministerului, la Lepşa apar 33 de proprietăţi care oferă servicii de cazare: 15 pensiuni turistice, 12 proprietăţi care propun camere de închiriat, un hotel (Tresor, 2*) etc. În total, sunt 255 de camere în proprietăţi clasificate (respectiv un număr mai mare decât dublu de locuri de cazare). Dl Fănică Panciu, preşedintele fondator al Asociaţiei Culturale „Ioan Slavici” din Panciu, ne-a recomandat pensiunea turistică Lina, tocmai reclasificată la categoria 3 flori (margarete), amplasată imediat după intrarea în Lepşa, dinspre Focşani, pe dreapta şoselei, în punctul intitulat Ciuta – după numele respectivului masiv.

           Mai nou, pensiunea turistică Lina a fost preluată de către fam. Ilie, Brăduţ şi Luminiţa, care aici şi locuieşte. Construcţia (în regim de P + 1E + M) există din 2009, majoritatea materialelor folosite atunci fiind de foarte bună calitate, provenienţă Italia. Pare să fie singura proprietate din sat care dispune de o staţie de epurare proprie. 


Pentru cazare sunt 8 camere, cu paturi matrimoniale, tariful pentru închirierea uneia, fără micul dejun, fiind de 200-220 lei.

La nevoie, se pot adăuga paturi suplimentare.

 

Fără detalieri, precizăm că nivelul de confort este unul corect. Serviciul de alimentaţie cuprinde servirea micului dejun, preparate fast-food la comandă, precum şi condiţii de pregătire a mesei oferite persoanelor cazate. În ciuda tranzitului spre şi dinspre Târgu Secuiesc, majoritatea clienţilor sunt de tip grup: familii, prieteni, firme. De altfel, capacitatea salonului de servire a mesei de la parter este de până la 50 de persoane. Copiii au, la exterior, propriul loc de joacă.

 

Pentru cei dornici de a descoperi, gazdele oferă îndrumare (dar şi beţe de trekking şi fluier pentru a ţine, în chei, ursul la distanţă); „safari”, cu 4x4, până în Golul Lepşei; relaţia cu un ghid montan care îşi pune la dispoziţie serviciile. Lepşa – un loc unde te poţi relaxa cu adevărat!


Text şi foto: Nicolae LUPU,

                                                                                                                          membru AJTR

Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

By Cristian Catana November 13, 2024
Când pașii te conduc spre un cadru de unde poți admira înălțimile Bucegilor și freamătul pădurii de la poalele lor, în satul Poarta ce aparține de comuna Bran, liniștea, rafinamentul și detalii ce țin de a simți…sunt gazde bune pentru turiștii ce trec pragul pensiunii “Bransilvania Chalet”.
By Cristian Catana November 13, 2024
Adesea “ acasă ” pentru poveștile crestelor motane din Bucegi, adăpost pentru montaniarzii osteniți și loc drag în care ne-am lăsat cel puțin o amintire, fiecare… Cabana Mălăiești este printre puținele cabane din munții Carpați care nu și-au pierdut farmecul de altădată. Situată la altitudinea de 1720 m, la intersecția a trei județe: Brașov, Prahova și Dâmbovița, Cabana Mălăiești își așteaptă hoinarii, punându-le la dispoziție o capacitate de 120 de locuri (în camere cu 3, 4, 6 paturi și priciuri), cât și servicii de masă.
November 13, 2024
ECOTIC împreună cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România au organizat în perioada martie – octombrie 2024 concursul JURNALISM PENTRU UN MEDIU CURAT dedicat jurnaliștilor din Romania.
By Cristian Catana November 13, 2024
Situată la aproximativ 50 de km de orașul Brașov, Cetatea Rupea își așteaptă turiștii într-o răsfoire a paginilor de istorie și cultură transilvană. Începând cu anul 2013, odată cu finalizarea procesului de restaurare, Cetatea Rupea a devenit un important reper pe harta obiectivelor cultural-istorice ale turismului României, atrăgând vizitatori din toate colțurile lumii.
October 31, 2024
Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu găzduiește expoziția „Suprarealismul, dincolo de granițe” , singura expoziție din România dedicată curentului în anul care reprezintă centenarul primului manifest suprarealist – care a văzut lumina tiparului în 1924 și a generat una dintre cele mai importante revoluții artistice ale secolului XX. Expoziția de la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu se poate vizita până la 7 decembrie, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.
October 22, 2024
Prima ediție a Bienalei Living Content cu titlul "Earthcake" s-a deschis la 240 de metri sub pământ, în Salina Târgu Ocna. Pentru această ediție, curatoarea Adriana Blidaru a selectat nouă artiști internaționali din New York, Atena, Berlin, Amsterdam, București și Cluj: Adrian Ganea, Bogdana Dima, Geta Brătescu (în colaborare cu Alexandru Solomon), Jenna Sutela, Katja Novitskova, Lito Kattou, Mark Leckey, Nona Inescu și Rachel Rossin, rezultând o expoziție multimedia cu valențe poetice. Această Bienală de artă aduce în discuție contrastul dintre ideea de extracție și ideea de mediu benefic, lucrările din expoziție fiind inspirate de atmosfera specială a Salinei Târgu Ocna. B ienala "Earthcake" poate fi vizitată în perioada 28 septembrie – 27 octombrie 2024.
October 15, 2024
Artista Mariana Cîmpeanu a deschis la Galeria Romană cea de-a 20-a expoziție personală intitulată "Dincolo de timp - Arta ca identitate ". Picturile din această expoziție reprezintă drumul artistic al Marianei Cîmpeanu, un drum atemporal al sufletului care pornește de la rădăcinile noastre, de la tradițiile populare românești spre lumea contemporană. Expoziția de pictură a artistei Mariana Cîmpeanu se poate vizita în perioada 3 – 30 octombrie 2024, la Galeria Romană din București.
October 15, 2024
Am participat la evenimentul organizat de Centrul National de Invatamant Turistic (CNIT) cu ocazia căruia s-a anunțat lansarea oficială a Școlii de Ghizi, un proiect dedicat formării profesionale a ghizilor de turism din România. La conferința organizată în cadrul Muzeul Național al Țăranului Român , s-au reunit specialiști din turism, reprezentanți media și oficiali din industrie.
By Cristian Catana October 15, 2024
Acolo unde natura pare că a lăsat daruri pentru a fi descoperite și simțite de turiști, între crestele Pietrei Craiului și Bucegilor, domeniul MATCA Transylvanian Sanctuary din Șimon-Bran invită la tihnă, relaxare, răsfăț și contopire cu natura și tradiția locurilor. MATCA nu este doar despre servicii premium și calitate în domeniul ospitalității și turismului, este despre o experiență de vacanță…cu rost. Și acolo, pe dealul Bălăban, rostul și firescul și-au dat mâna într-o armonie perfectă.
By Cristian Catana October 14, 2024
Înscrisă în anul 2004 pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii şi Cultelor din România, Salina Turda reprezintă principala atracţie pentru turiştii veniţi să descopere împrejurimile oraşului Turda. Şi niciodată, această alegere pe care au făcut-o nu-i va dezamăgi. Începând cu luna ianuarie din anul 2010, Salina Turda a fost redată circuitului turistic după ample lucrări de reamenajare, devenind una dintre cele mai vizitate destinații din România de către turiștii străini. Gradul ridicat de conservare a detaliilor ce descriu perfect specificul lucrărilor miniere şi a utilajelor utilizate la transportul sării fac din Salina Turda un important obiectiv turistic, nu doar românesc, ci şi european sau chiar mondial.
Mai multe articole
catena-page
Share by: