Director revista
Redactor Sef
Din turismul rural romanesc
Alese de noi pentru voi
Sustinute de Vacantelatara.ro
Citeste in format PDF
Tema din acest an a fost „Noi responsabilități în realizarea obiectivelor de colectare și reciclare a deșeurilor” aducând în dezbatere subiectele de stringentă actualitate, cu impact major imediat, apărute pe ordinea de zi a societății pe linie de ecologie. Acestea au fost discutate de paneliști și moderatori: Valentin Negoiță – Președinte, ECOTIC, Cristian Pavel – Universul Juridic, Andrei Antipa, vicepreședinte, Administrația Fondului de Mediu, av. dr. Maria Maxim – Președinte, Asociația Retailerilor pentru Mediu, Julia Leferman, Director General, Asociația Berarii României pentru Mediu, Alice Nichita – Președinte, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Roxana Pană, Managing Associate, Țuca Zbârcea și Asociații, Marius Costache, Director General GreenWEEE, Gheorghe Loloiu – Director General. RLG România, Ionuț Georgescu, Founder & CEO, Fepra Waste Division, reprezentant al Agenției Române pentru Mediu, Raul Pop – expert mediu, membru fondator Coaliția pentru Economie Circulară, Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția PRO DEEE, Magda Popescu – fondator și avocat titular, Legal2M , Tudor Malearov, Business Development Manager, KeysFin, Roxana Răduț – CEO, RX Management, auditor fiscal de mediu, Adrian Măntoiu, Managing Director, Wolters Kluwer România și Dragoș Călugăru – Director General, ECOTIC.
Principalele teme abordate au fost Sistemul Garanție – Returnare și Colectarea și reciclarea deșeurilor electrice și electronice (DEEE).
Andrei Antipa, vicepreședinte, Administrația Fondului de Mediu, a subliniat faptul că acțiunile desfășurate de AFM vin în sprijinul managementului deșeurilor, dar, în ciuda faptului că țara noastră nu se regăsește în fruntea clasamentului din punct de vedere al colectării separate, “ne străduim, cu resursele limitate ale autorităților, să facem muncă de pionierat și să mergem spre vârful clasamentului.”
În ceea ce privește sistemul de garanție-returnare (SGR), principalele elemente evidențiate de dr. Maria Maxim și de ceilalti paneliști au fost necesitatea transparenței sistemului, punerea accentului pe “customer experience”, clientul fiind actor principal al sistemului, adoptarea, pe cât posibil, a unui sistem automat. Astfel, se estimează amplasarea a 100 000 de puncte de colectare la nivel national, încheierea a peste 84.000 de contracte și amplasarea a peste 5000 de automate de preluare a ambalajelor.
Colectarea și reciclarea DEEE-urilor precum și atingerea țintei de 65% din media echipamentelor electrice și electronice puse pe piață în ultimii 3 ani, au fost alte teme abordate în cadrul evenimentului. În aceste context, paneliștii s-au axat pe importanța îmbunătățirii cadrului legislativ și a sistemului de management al DEEE-urilor, conceptul de ecodesign, importanța unei campanii de conștientizare la nivel național, crearea unui clearing house și implementarea abordării tuturor actorilor.
Marius Costache, Director General GreenWEEE a vorbit despre ecodesign, integrarea aspectelor de mediu în procesul de dezvoltare a produsului, ținând cont de echilibrul dintre cerințele ecologice și economice, care se va traduce în produse mai durabile și care pot fi reparate: „80% din amprenta de CO2 poate să fie determinată în faza de design a produsului. Totodată, creșterea duratei de viață a produsului – vorbim aici doar de laptopuri, imprimante și mașini de spălat - doar în Uniunea Europeană ar putea duce la economii de emisii de gaze cu efect de seră de peste 1 milion de tone pe an.”
Av. Magda Popescu, fondator și avocat titular, Legal2M, și-a axat prezentarea pe „Stabilirea țintelor organizațiilor de preluare a responsabilității DEEE – level playing field: între Dreptul Mediului și Dreptul Concurenței”. Aceasta a expus publicului probleme de dreptul mediului și de dreptul concurenței ce rezultă din felul în care prevederi legislative adoptate la momente diferite ajung să se aplice împreună. În plus, această realitate are impact și cu privire la capacitatea României de a-și atinge obiectivele de mediu, respectiv, de a asigura un cadru funcțional și conform pentru gestionarea deșeurilor.
Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția PRO DEEE a prezentat țintele de colectare pe anul în curs și modalitate în care România le va putea atinge: “Aceste ținte le putem atinge prin infrastructură la nivelul autorităților locale și este prevăzută în PNRR această infrastructură - 500 de puncte de colectare cu aport voluntar, 17 centre pentru marile aglomerări urbane și insulele de ecologice care se se vor implementa în număr de 13.800. Din punctul meu de vedere fără o strategie națională, o campanie națională de conștientizare care să schimbe a mentalitățile cetățenilor nu cred că putem să ajungem prea departe.”
Valentin Negoiță, președinte ECOTIC, a punctat necesitatea dezvoltării infrastructurii de colectare la nivelul autorităților locale ca pas important în managementul deșeurilor electronice: “În ultimii trei ani cel puțin am putut vedea o creștere de la circa 63.000 de tone colectate la nivel de România în 2019 la 85.000 în 2020 și un salt anul trecut la 124.000 de tone. Evident avem multe de rezolvat împreună cu toți actorii având în vedere că autoritățile publice locale sunt încă rămase în urmă cu infrastructura de colectare care, comparativ cu alte țări europene, este extrem de firavă.”
Raul Pop, expert mediu, a explicat prevederile PNRR și modul în care acestea vor contribui la managementul deșeurilor electrice – prin crearea de infrastructură de colectare, promovarea reparării și reutilizării echipamentelor electrice: “Sunt prevăzute și 15 centre integrate pe lângă marile aglomerări urbane care să aibă și activități de reparare.” Totodată, acesta a expus stadiul în care se află linia de finanțare din cadrul PNRR.
Dragoș Călugăru, Director General, ECOTIC a prezentat țintele naționale din ultimii 15 ani dintr-o perspectivă comparativă între pusele pe piață și cantitatea colectată. Totodată, a promovat abordarea implicării tuturor actorilor din piață în managementul deșeurilor și necesitatea înființării unui organism menit a-i coordona: “Retailul ne ajută cu programele lor de buy back, cam 35-40% din ce se întâmplă în România provine de la retail. Autoritățile locale contribuie cu sub 3%. Avem speranța că prin aceste centre de colectare noi finanțate din PNRR contribuția lor va crește. Avem o colectare informală, vedem efectele prin arderea cablurilor, prin faptul că ajung în sistemul formal de cele mai multe ori descompletate, ajung poluanți în mediu. Cert este că avem nevoie de un organism de coordonare, lipsește așa ceva. Lipsește ca cineva să pună toți actorii la masă și să arate direcția de urmat.”
Transparența sistemelor de colectare, îmbunătățirea cadrului legislativ, implicarea tuturor actorilor din piață și crearea unui mecanism de coordonare ca pași esențiali în dezvoltarea domeniului au fost principalele concluzii ale evenimentului.
Managementul deșeurilor electrice - parte din economia circulară
Uniunea Europeană definește economia circulară drept “un model de producție și consum, care implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp posibil” , scopul final fiind prelungirea ciclului de viață a produselor existente pe piață.
Din punct de vedere al managementului deșeurilor, acest model adresează două mari probleme: pe de o parte prevenirea generării deșeurilor prin utilizarea îndelungată a produselor, pe de altă parte, reutilizarea materialelor din care este fabricat un obiect ce ajunge deșeu. Practic, utilizarea acelorași materiale în ciclul de producție de mai multe ori.
Conceptele promovate de economia circulară, precum reducerea generării de deșeuri, reutilizarea, designul ecologic printre altele, contribuie în mod direct nu numai la protecția mediului dar ajută și companiile să economisească, să creeze noi locuri de muncă, să devină mai competitive și să își reducă emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră. Uniunea Europeană estimează că la momentul actual, producția materialelor de uz zilnic generează 45 % din emisiile de CO2 .
Prin prelungirea ciclului de viață al produselor, cetățenii vor beneficia de obiecte mai calitative și fiabile.
ECOTIC își aduce propria contribuție la economia circulară pe mai multe paliere: susținerea reutilizării echipamentelor electronice, colectarea în vederea reciclării a deșeurilor electrice și electronice, utilizareamateriilor prime secundare din aceste deșeuri și susținerea implementării standardelor WEEELABEX.
Pregătirea pentru reutilizare a EEE
Susținerea pregătirii pentru reutilizare a echipamentelor este un subiect extrem de important la nivel european care este susținut de către ECOTIC la nivel național prin parteneriatul cu Ateliere fără frontiere, atelier social de inserție profesională ce pregătește pentru reutilizare echipamente IT pentru a fi ulterior donate persoanelor din medii defavorizate.
Totodată, ECOTIC a contribuit împreună cu ASRO și CERC la transpunerea în limba română a cerințelor privind pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
De pus numarul total de echipamente si evetual o comparatie la nivel de amprenta?
Fracțiile extrase din DEEE-uri
Toate deșeurile electrice și electronice colectate de ECOTIC sunt predate spre reciclare către fabrici care respectă standardele europene în domeniu. Atât substanțele nocive, cât și materiile prime ce compun aceste echipamente sunt extrase pentru ca mai apoi să poată fi refolosite pentru crearea de noi echipamente.
În cei 15 ani de existență, din cele peste 250.000 de tone de DEEE-uri colectate de ECOTIC s-au extras peste 118.000 de tone de fier, peste 35.000 de tone de plastic, peste 22.000 de tone de sticlă CRT, aproximativ 8.000 de tone aluminiu și peste 5000 de tone de plăci circuite imprimate, pentru a enumera doar câteva dintre fracțiile extrase.
Prin reciclarea celor peste 118.000 tone de fier a fost redusa amprenta de carbon cu peste 197.000 tone de CO2 care altfel ar fi fost eliberate în atmosferă, în timp ce prin extragerea a aproximativ 100 de tone de freon (CFC) am redus amprenta de carbon cu peste 137.000 de tone de CO2.
Standardele WEEELABEX
ECOTIC, în calitate de membru fondator al WEEELABEX (‘WEEE label of excellence’), susține și promovează implementarea unui set de standarde la nivel european pe întreg circuitul de gestionare a deșeurilor electrice (DEEE), de la colectare, depozitare, tratare, reciclare, valorificare, la eliminarea nepoluantă a materialelor rezultate. Scopul urmărit este de a limita poluarea mediului și de a crește eficiența în recuperarea materialelor rezultate în urma proceselor de reciclare si valorificare.
Printre cerințele impuse de standardele de tratare WEEELABEX se numără implementarea unor măsuri organizatorice care au în vedere protejarea mediului, monitorizarea depoluării deșeurilor de echipamente electrice și electronice, asigurarea trasabilității DEEE până la încetarea statutului de deșeu, precum și îmbunătățirea proceselor interne, inclusiv asigurarea securității personalului.
Astfel, la începutul anului 2016, beneficiind de contribuția asiduă a ECOTIC, concretizată în ani de promovare a standardelor WEEELABEX și creșterea cerințelor de calitate din contractele de tratare DEEE, primii operatori din România au obținut certificarea WEEELABEX: Remat Holding și Greenweee International.
Diana Trifu