MARGARETA DE AUR
Maria şi Daniel Stanciu - Iile de la Breaza ce fac înconjurul lumii
revista@vacantelatara.ro
Să investeşti timp şi bani pentru a consolida o reţea de 70 de persoane care să lucreze manual ii aşa cum se făceau odinioară ar putea părea unora o nebunie, mai ales pe o piaţă în care oferta este supradimensionată, iar cererea continuă să fie încă firavă. Dar familiei Stanciu din Breaza, Daniel şi Maria, doi tineri de 35 şi 30 de ani, care şi-au dedicat timpul şi energia pentru a readuce la viaţă arta tradiţională românească, ideea li s-a părut extrem de ofertantă atunci când au revenit în ţară, după 10 ani de muncă în Lombardia, Italia. Lucraseră la un institut de siguranţă a jucăriilor, unde rutina testelor pH i-a învăţat multe despre calitate, despre seriozitate şi onestitate. Acolo au descoperit cât de creativi pot fi românii, dacă sunt motivaţi, şi au hotărât împreună să facă din creativitate un stil de viaţă.
Viziunea lor a început să prindă contur odată cu realizarea “https://www.facebook.com/iiautentice/”, un magazin de promovare şi comercializare a iei româneşti cusută integral de mână, dar şi pe site-ul – www.iiautentice.com.
Dar povestea a început cu mult mai devreme, cu mama şi bunica lui Daniel Stanciu, care “au lucrat toată viaţa pentru Arta Casnică din Breaza, o cooperativă meşteşugărească ce includea aproape toate doamnele din sat, renumite pentru iscusinţa lor în a coase manual. Se făceau foarte multe produse la acea cooperativă, de la perdele, feţe de masă şi ii lucrate manual. De fapt iile reprezentau cea mai mare parte din producţia lor. De mic copil am învăţat de la ele să cos pentru că, fiind de la ţară, trebuia să îmi însuşesc meşteşugul părinţilor. La început a fost un joc, cu cruciuliţe pe etamină, şi trebuia să îmi scriu numele Apoi, în timp, am observat cu câtă migală lucrau mama şi bunica, ce complexitate aveau lucrările, şi am început să le admir, să mă implic şi eu, astfel încât jocul meu a devenit pasiune”, ne-a mărturisit acesta.
După anii petrecuţi în Italia, Daniel a decis să reia tradiţia faimoaselor ii de Breaza, motiv pentru care a mers cu soţia sa în satele învecinate să adune idei şi modele deosebite. Au descoperit cu tristeţe că femeile de la ţară abandonaseră cusăturile vechi, ba chiar foloseau iile vechi pentru a şterge praful sau a spăla cu ele pe jos. Tulburaţi de cele descoperite, cei doi au decis să strângă cât mai multe ii şi să scoată modelele vechi pe caiet, astfel încât să conserve elementele cât mai mult timp cu putinţă. Şi de la această îndeletnicire până la antreprenoriat nu s-a scurs prea multă vreme. “Pas cu pas, cu ajutorul mamei mele, Laurenţia, am reuşit să strângem pe lângă noi un colectiv format din vechile ei colege şi am ajuns, în timp, să colaborăm cu 70 de persoane”, ne-a mărturisit Daniel Stanciu. “Sincer, am lucrat toţi foarte, foarte mult. La o ie se lucrează minim trei săptămâni, pentru că totul se coase manual. Broderia, îmbinarea, apoi finisarea se fac toate manual. La unele ii folosim elementele tradiţionale – altiţa, încreţul şi râurile-, iar altele sunt stilizate, pentru că asta cere piaţa în ziua de azi. S-au schimbat multe, atât în croială, cât şi în cromatica costumului tradiţional şi încercăm să ne adaptăm tuturor cerinţelor, fără a face rabat de la calitate sau a renunţa complet la tradiţional. Am început să facem ii în culori diverse, pentru a satisface exigenţele modei. În ceea ce priveşte preţul, cea mai simplă ie costă 250 lei, iar cea mai dificil de realizat ajunge la 1500 lei. Preşul se stabileşte în funcţie de orele de lucru, pentru că în tinp ce o ie simplă se face în trei săptămâni, cea de a doua necesită în jur de 90 – 120 de zile.”
Unui începător îi trebuie aproape un an de zile ca să lucreze o ie şi după ce a terminat-o nu se va îndemna să o vândă prea uşor. De abia dupa 30-40 de ani vechime se poate face o ie în trei săptămâni. Unele doamne au făcut această meserie o viaţă întreagă.
“Mie îmi ia cam o lună, o lună şi jumătate ca să fac o ie. Dar faptul că sunt tânăr m-a ajutat mult în a găsi canale de promovare. În 2015 am deschis o pagină de Facebook, prima pagină de Facebook din România cu ii lucrate manual – Souvenir Shop Romania, şi Dumnezeu m-a ajutat să aibă succes. Sigur, am participat personal şi la multe evenimente, am devenit vizibili, astfel încât avem azi în jur de 50.000 de urmăritori. Mare parte din clienţii noştri sunt români, dar am făcut livrări în aproape toate statele Europei, în Canada, în SUA, în Bahrein, în Dubai, în Japonia, în China, în foarte, foarte multe state ale lumii. De câte ori mergem la evenimente, în colaborare cu Muzeul Satului şi cu Muzeul Ţăranului Român, avem foarte mulţi clienţi străini care ne apreciază. Acest lucru cred că se datorează şi faptului că am rămas singura ţară din lume unde ia se coase integral manual. China, India, Pakistan şi Turcia, ţări cu materie primă de înaltă calitate, au început să copieze iile româneşti, dar se folosesc de maşini automate, pe bază de cartele. Doar cunoscătorii pot aprecia calitatea lucrului manual. O ie făcută la maşină este gata în circa o oră, pe când manual este nevoie de aproape o lună de zile. Diferenţa este enormă, atât la purtat, cât şi la spălat. Lucrăm cu bumbac 100% mercerizat, astfel încât şi noi şi clienţii suntem mulţumiţi de calitate”, a mai adăugat Daniel Stanciu.
“Mie îmi ia cam o lună, o lună şi jumătate ca să fac o ie. Dar faptul că sunt tânăr m-a ajutat mult în a găsi canale de promovare. În 2015 am deschis o pagină de Facebook, prima pagină de Facebook din România cu ii lucrate manual – Souvenir Shop Romania, şi Dumnezeu m-a ajutat să aibă succes. Sigur, am participat personal şi la multe evenimente, am devenit vizibili, astfel încât avem azi în jur de 50.000 de urmăritori. Mare parte din clienţii noştri sunt români, dar am făcut livrări în aproape toate statele Europei, în Canada, în SUA, în Bahrein, în Dubai, în Japonia, în China, în foarte, foarte multe state ale lumii. De câte ori mergem la evenimente, în colaborare cu Muzeul Satului şi cu Muzeul Ţăranului Român, avem foarte mulţi clienţi străini care ne apreciază. Acest lucru cred că se datorează şi faptului că am rămas singura ţară din lume unde ia se coase integral manual. China, India, Pakistan şi Turcia, ţări cu materie primă de înaltă calitate, au început să copieze iile româneşti, dar se folosesc de maşini automate, pe bază de cartele. Doar cunoscătorii pot aprecia calitatea lucrului manual. O ie făcută la maşină este gata în circa o oră, pe când manual este nevoie de aproape o lună de zile. Diferenţa este enormă, atât la purtat, cât şi la spălat. Lucrăm cu bumbac 100% mercerizat, astfel încât şi noi şi clienţii suntem mulţumiţi de calitate”, a mai adăugat Daniel Stanciu.
Alături de ii, Maria şi Daniel realizează marame, brâuri, fote, fuste, poale, ciorapi şi căciuli de lână, costume populare intregrale, chiar şi rochii de mireasă ori cămăşi de ginere. Şi cum în ultima vreme din ce în ce mai multe familii vor să facă nunţi cu tematică tradiţională, activitatea familiei Stanciu a fost şi se anunţă destul de intensă. Pentru promovare, aceştia au mers în toată România, de la Oradea , Deva, Cluj, Sibiu, până în Maramureş, Oltenia şi Dobrogea.
“Am bătut ţara în lung şi în lat cum s-ar zice. În zona Moldovei, Iaşi s-a dovedit o piaţă foarte bună deoarece moldovenii sunt mari iubitori de lucru manual. Ei poartă şi în viaţa de zi cu zi ii cusute manual, nu doar la biserică, duminică. În fiecare an mergem la Iaşi, la evenimentul creat pentru omagierea moaştelor Cuvioasei Parascheva, şi suntem fascinaţi de încărcătura spirituală a locurilor. În Bucureşti colaborăm cu cei de la Creart, care se ocupă de Târgul de Crăciun, cu Muzeul Satului « Dimitrie Gusti » şi cu Muzeul Ţăranului Român. Evident, participăm cu drag şi la alte evenimente unde suntem invitaţi. Zilele trecute am expus la hotel Phoenicia din Băneasa, iar soţia merge la expoziţii de produse vintage şi handmade” – a completat el.
“Am bătut ţara în lung şi în lat cum s-ar zice. În zona Moldovei, Iaşi s-a dovedit o piaţă foarte bună deoarece moldovenii sunt mari iubitori de lucru manual. Ei poartă şi în viaţa de zi cu zi ii cusute manual, nu doar la biserică, duminică. În fiecare an mergem la Iaşi, la evenimentul creat pentru omagierea moaştelor Cuvioasei Parascheva, şi suntem fascinaţi de încărcătura spirituală a locurilor. În Bucureşti colaborăm cu cei de la Creart, care se ocupă de Târgul de Crăciun, cu Muzeul Satului « Dimitrie Gusti » şi cu Muzeul Ţăranului Român. Evident, participăm cu drag şi la alte evenimente unde suntem invitaţi. Zilele trecute am expus la hotel Phoenicia din Băneasa, iar soţia merge la expoziţii de produse vintage şi handmade” – a completat el.
Proiecte de viitor au multe tinerii antreprenori, la fel ca şi incertitudini. Neplăcut ar putea fi faptul că majoritatea doamnelor care execută iile sunt în vârstă, ceea ce pune oarecum semne de întrebare legate de viitorul acestei activităţi. Potrivit lui Daniel Stanciu, “Piaţa nu este foarte generoasă, profitul este minim pentru că nu ne permitem să vindem ia la adevărata ei valoare. Majoritatea doamenlor cu care lucrăm sunt pensionare şi, din acest motiv, din ce în ce mai puţine, iar tineretul din generaţia Facebook nu este interesat şi nici nu are răbdare să înveţe o meserie atât de migăloasă”.
Vestea bună este că 2020 debutează cu promovarea iilor realizate de reţeaua de meşteşugari în Italia, la Trento, unde se vor găsi spre vânzare în magazinele de produse de caşmir ale unei doamne din România. O altă veste bună pentru cititorii noştri pasionaţi de lucru manual - soţii Stanciu sunt deschişi să colaboreze cu oricine doreşte să înveţe să coasă sau cu meşteşugari care nu îşi pot valorifica singuri creaţiile. “Ne ajutăm cu materiale, schimbăm modele, schimbăm idei… Doritorii ne pot găsi pe Facebook, pe pagina mea, Daniel Stanciu, sau a magazinului "Ii Autentice by Maria si Daniel Stanciu" a concluzionat tânărul antreprenor prahovean.
Am aflat povestea iilor de Breaza la Târgul de Crăciun de la Bucureşti, unde l-am întâlnit pe Daniel Stanciu la standul său, într-o dimineaţă rece şi ceţoasă.
În pofida vremii neprietenoase, zâmbetul cald al tânărului atragea amatorii de autentic, fie ei turişti străini în căutare de suveniruri, fie simpli admiratori ai artei populare româneşti. Admirau fiecare ie în parte, studiau cusăturile şi erau fascinaţi de măiestria cu care fuseseră realizate. Iar Daniel Stanciu zâmbea tuturor amabil şi le dădea explicaţii detaliate legate de tehnica execuţiei. Am plecat de la stand cu ideea că dacă se poate trece marea cu răbdarea, aşa cum spune o vorbă veche românească, cu pasiunea şi perseverenţa se poate face înconjurul întregii planete.
În pofida vremii neprietenoase, zâmbetul cald al tânărului atragea amatorii de autentic, fie ei turişti străini în căutare de suveniruri, fie simpli admiratori ai artei populare româneşti. Admirau fiecare ie în parte, studiau cusăturile şi erau fascinaţi de măiestria cu care fuseseră realizate. Iar Daniel Stanciu zâmbea tuturor amabil şi le dădea explicaţii detaliate legate de tehnica execuţiei. Am plecat de la stand cu ideea că dacă se poate trece marea cu răbdarea, aşa cum spune o vorbă veche românească, cu pasiunea şi perseverenţa se poate face înconjurul întregii planete.
Arta este o limbă universală aşa că, dacă aveţi abilităţile necesare pentru a o deprinde, Maria şi Daniel vă aşteaptă cu drag!
Text şi foto : Anne-Mary Nechita
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
În urmă cu 21 ani, în anul 2004, în destinațiile rurale românești a fost marcată pentru prima dată Ziua Națională a Turismului Rural . Sărbătorită an de an în Duminica Floriilor, această zi specială a turismului autohton adună laolaltă proprietari de pensiuni, meșteri populari, ansambluri folclorice, autorități locale, profesioniști din turism cât și turiști…într-o veritabilă horă a ospitalității și autenticității.
O fascinantă introspecție realizează artistul vizual Ion Anghel, prin operele sale de artă. Sincere și profunde, lucrările reunite în expoziția "Agorafobia", transmit esența trăirilor artistului și ne ajută să înțelegem societatea actuală. Vă invităm să vizitați expoziția "Agorafobia" în perioada 13 martie – 9 aprilie 2025, la Muzeul Național al Țăranului Român din București.
In data de 28 Martie 2025, incepand cu ora 18.30 la Casa de Cultură a Sindicatelor Botoșani va avea loc concertul "În lumea lui George Enescu". Alexandru Tomescu- vioară Eduard Kunz- pian În program: Jules Massenet- Meditația Fritz Kreisler- Frumosul rozmarin Fritz Kreisler- Capriciul vienez Fritz Kreisler- Liebesfreud George Enescu- Balada George Enescu- Lăutarul George Enescu- Sonata a III-a în caracter popular românesc Informații: Site: https://filarmonicabotosani.ro/
În perioada 23-25 aprilie 2025, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani, organizează cea de-a XVIII-a ediție a activității Târgul Meșterilor Populari. Manifestarea are ca obiectiv principal valorificarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale autentice.
În pitorescul meleag al Argeșului ,în Valea Siliștii, comuna Aninoasa , o frumoază zonă deluroasă, la marginea pădurii, oaspeții ce trec pragul complexului agroturistic și de agrement “ Pe culmile Bucuriei ” vor experimenta îmbinarea ospitalitații cu relaxarea, dar și cu sănătatea prin activități sportive și recreative.
Gala anuală a premiilor Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România (AJTR) – preşedinte, Mihai Ogrinji – desfăşurată în Vâlcea, la Drăgăşani, ne-a ocazionat o (re)descoperire a respectivelor meleaguri. Astfel, între altele, am vizitat, cu pioşenie, mănăstirile brâncoveneşti Mamu Lungeşti (pictor, Pârvu Mutu) – stareţă, maica Pavelina Ioniţă – şi Brâncoveni – aceasta din urmă în apropiere, în judeţul Olt, în perimetrul aceleiaşi localităţi regăsindu-se şi fragmentele de zid ale caselor domneşti în care s-au născut Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu; catedrala din Drăgăşani (construcţie 1930-1936); „expoziţia documentară Gib. I. Mihăescu”, găzduită într-o cameră a casei prozatorului drăgăşenean, acum aflată în proprietatea unei nepoate, dna Daciana Floroiu – absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti – care înţelege perfect importanţa cultivării memoriei bunicului său.
Strălucirea soarelui luminează într-un fel aparte spiritele oamenilor, iar pe meleagurile Drăgășaniului parcă se îmbină tare plăcut cu strălucirea cealaltă, a licorii bahice dăruită cu atâta generozitate de podgoriile acestor locuri binecuvântate. Noi - cei care scriem „istoria clipei” despre locuri mirifice și despre iubitori de neam – am hotărât să onorăm performanța în industria turistică românească, din nou în preajma Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie), când Eminescu se năștea să identifice esența sufletului românesc în lume. O călătorie bogată în descoperiri și pecetluită de o Gală de Premiere spectaculoasă prin conținut, organizare și ospitalitate – așa aș defini deplasarea documentară a membrilor Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR) de la începutul lui 2025.
La începutul lunii martie 2025, s-a deschis o nouă ediţie Art Safari. Vă invităm să descoperiţi expoziţia "Fluturi", una dintre cele opt expoziţii Art Safari. Aveţi ocazia să vă bucuraţi de picturi impresionante cu fluturi şi instalaţii realizate de artişti români contemporani de renume - Alina Aldea, Alina-Ondine Slimovschi, Dan Bota, Felix Aftene, Laura Greaca, Ligia Macovei, Luigi Puiu, Mihai Rusu, Vincenţiu Grigorescu, Viorel Mărginean, Beaver. Şi în premieră admiraţi un fluture realizat de celebrul artist Andy Warhol. Este o serigrafie realizată de artist în anii '50, când a experimentat în această tehnică.
Festivalul - Concurs Național de Muzică Corală Religioasă Ortodoxă "Buna Vestire" va avea loc, Duminică, 23 Martie 2025, ora 13.00 în cadrul Casei de Cultură din Fundu Moldovei, Suceava.
Un frumos omagiu adus remarcabilului artist vizual Gheorghe I. Anghel (1938-2024) este expoziția retrospectivă deschisă la Muzeul de Artă Constanța în perioada 13 ianuarie - 30 martie 2025. Prin lucrările sale de pictură și ceramică, simțim legătura puternică pe care artistul a avut-o cu marea, cu civilizația elenistică și istoria antică descoperită în siturile arheologice din Dobrogea. Vă invităm să petreceți o zi minunată la muzeu. În deschiderea expoziției au vorbit - curatorii expoziției Ion Anghel, fiul pictorului, și Lelia Rus Pîrvan, directoarea Muzeului de Artă Constanța, alături de criticul de artă Cristian-Robert Velescu și Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.“Gheorghe I. Anghel era un om deschis, un erudit, un om cultivat, un artist cu o formă de exprimare extrem de contemporană și de provocatoare, de interesantă, de incitantă. Un astfel de om se naște destul de rar.”- spune Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Revista "Vacante la tara"Editata si publicata deS.C. Peragro SRL
Tel.: 0788.427.349Email: revista@vacantelatara.ro
