Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” s-a deschis la Muzeul Național de Artă din Timișoara. Este o expoziție care prezintă circa 100 de lucrări, dintre care 22 de sculpturi emblematice aduse de la muzee internaționale, plus fotografii și filme realizate de Constantin Brâncuși.

Expoziția dedicată celebrului sculptor Constantin Brâncuși poate fi vizitată în intervalul 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024.

De asemenea, lucrările timpurii ale lui Brâncuși sunt aduse de la Muzeul Național de Artă al României și de la Muzeul de Artă Craiova. Numeroasele fotografii și cele două materiale video filmate chiar de către Brâncuși intră într-un dialog inedit cu operele expuse.

“Sărutul”, 1907, piatră de Marna

Lucrarea a fost prezentată publicului pentru prima dată în anul 1910, în cadrul expoziţiei grupului “Tinerimea Artistică”, la București. Ea a intrat în circuitul internaţional după ce artistul a prezentat varianta în gips a acesteia, la expoziţia din 1913, deschisă la Armony Show în New York.

Blocul de piatră cuboidal prezintă busturile a doi tineri uniţi într-o îmbrăţișare. Femeia cuprinde cu braţele sale umerii bărbatului, iar palmele sunt încruţișate de gâtul acestuia. Bărbatul vine în continuarea acestei îmbrăţișari, braţele sale întregind cercul.

Sculptură concepută în antiteză cu “Sărutul” lui Rodin, se remarcă prin renunţarea la orice detaliu nesemnificativ și concentrarea în gestul amplu al îmbrăţișarii ce contopește cele două siluete, redând astfel nemijlocit întreaga forţă expresivă a iubirii.

Se consideră îndeobște că, odată cu “Sărutul” lui Brâncuși, s-a născut arta modernă. (text Muzeul de Arta Craiova)

“Domnișoara Pogany”, copie după varianta din 1913, bronz

Modelul lui Brâncuși a fost pictoriţa de origine maghiară Margaret (Margarit) Pogany, pe care artistul a cunoscut-o în 1911, la Paris. Prima variantă a lucrării a fost executată în marmură și se află astăzi în colecţia Muzeului de Artă din Philadelphia, ea a devenit celebră după ce artistul a prezentat varianta în gips a acestia la expoziţia din 1913, deschisă la Armony Show la New York, și a stârnit reacţii dintre cele mai controversate în presa vremii.

Detractorii au numit-o “un ou fiert așezat pe un cub de zahăr”, dar ea a rămas în istorie și în conștiinţa general drept “Zâna cea bună a sculpturii abstracte” și, într-o terminologie mai pronunţat filosofică, arhetipul figurii umane în arta modernă. (text Muzeul de Arta Craiova)

Text, foto: Bogdana Contras

Eveniment susţinut prin Programul Catena pentru Artă.