Datorita poziției sale strategice, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, localitatea Potlogi se afla pe drumul principal de circulație între Târgoviște, București și Craiova. Beneficiind de acestă poziționare, începând cu anul 1698, Constantin Brâncoveanu a decis construcția palatului, care ulterior urma să fie lăsat drept moștenire băiatului său cel mare, Constantin. Mărturie stă înscrisul de pe pisania care poate fi văzută și astăzi, unul dintre puținele elemente care au mai fost păstrate din construcția inițială:
“Aceste case din temelia lor sunt înălțate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”.
Asemeni tuturor construcțiilor brâncovenești, edificiul de la Potlogi reprezintă un reper și un etalon pentru arhitectura tipică stilului brâncovenesc, urmărind același stil de îmbinare între elementele de arhitectură autohtonă și cele de influență orientală și occidentală.
Prin păstrărea proporțiilor și înfățișării structurilor sale inițiale, specialiștii în domeniu consideră Palatul de la Potlogi ca fiind cel mai prețios monument de arhitectură civilă românească medievală.
Întinzându-se pe o suprafață de peste 25.000 de metri pătrați, Ansamblul Brâncovenesc este format din clădirea palatului propriu-zis, poarta de intrare, încăperile destinate corpului de gardă, cuhnia, droșcăria – atelierul unde se reparau trăsurile și alte unelte -, încăperile slujitorilor curții și vechea casă boierească.
Incinta de formă dreptunghiulară era formată din trei curți, cea mai impresionantă fiind curtea de primire care se întinde pănă la intrarea sudică a palatului. Celelalte curți erau cea a slujitorilor și grădinile cu plante ornamentale, alei și fântâni ce se întindeau până-n apropierea luncii Sabarului.
În apropiera Palatului turiștii pot vizita și Biserica “Sfântul Gheorghe” ridicată de Constantin Brâncoveanu în anul 1683 pe când era spătar al Țării Românești. Biserica poartă hramul “Sfăntul Dumitru”.
Palatul domnesc era compus din pivniță, parter și etaj. Acesta îmbina atât rolul de locuință cât și de reședință domnească extrem de elegantă, epatând în elemente decorative și arhitectură cu influențe baroce și otomane. La etaj, luminate de ferestre mari și arcuite, se află încăperile cele mai importante: sala tronului, camera doamnei, dormitorul domnului, camera tezaurului, sala de ospețe și loggie.
Din cele patru scări aflate pe laturile palatului, în prezent sau mai păstrat doar două dintre acestea, conducând vizitatorii spre curțile interioare și grădinile Ansamblului Brâncovenesc.
Ansamblul Brâncovenesc – Potlogi, Dâmbovița
DJ711A, Potlogi 137370
Program:
Luni: ÎNCHIS
Marţi – Duminică:
program de vară (1 aprilie – 30 noiembrie): 9.00 – 18.30;
program de iarnă (1 noiembrie-31 martie): 9.00 – 17.00;
Text, fotografii: Cristian Catana