Numarul Curent

Februarie 2018
L m M J V S D
29 30 31 1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 1 2 3 4
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


Destinatii Interne
Pe c?r?rile Retezatului ? Jurnalul unei c?l?torii de neuitat

Iat?-ne ?n splendoarea Carpa?ilor Meridionali, pe raza jude?ului Hunedoara, acolo unde Parcul Na?ional Retezat ??i ?n?ir? povestea pe-o suprafa?? de 54.400 ha, av?nd o altitudine cuprins? ??ntre 800 ?i 2509 m. ?nfiin?at ?n anul 1935 la ini?iativa profesorului Alexandru Borza ( fondatorul Gr?dinii Botanice din Cluj), Parcul Na?ional Retezat are ?n prezent statulul de arie natural? protejat?, de interes na?ional ?i interna?ional, fiind declarat drept Rezerva?ie a Biosferei ?ncep?nd cu anul 1979.

Citeşte mai mult...
 
Saharna, Basarabia ? Povestea unui meleag unic

Am vizitat Saharna adeseori, dar de fiecare dat? c?nd revin, g?sesc lucruri noi, iar cele vechi par s? nu se epuizeze vreun pic. Pe aici ne-a purtat una dintre expedi?iile Mi?c?rii Ecologiste acum vreo 10 ani, iar ?n cele c?teva zile petrecute ?n corturi, ?n afar? de vizita la binecunoscuta m?n?stire cu acela?i nume, am salubrizat malurile r?ule?ului Saharna, am intrat uimi?i ?n m?n?stirea rupestr?, ne-am uitat la stele cu telescopul taberei arheologice l?ng? care s-a nimerit s? st?m ?i ne-am r?corit sub una dintre cele mai ?nalte cascade din Moldova ? Cascada Voinicului, numit? de localnici Groapa ?iganului. Apoi, am revenit pentru a marca trasee turistice, sau a inaugura izvorul m?n?stirii, a explora cele c?teva grote din jur, pentru a mirosi florile ?i a ne bucura de prim?var?, a fotografia Nistrul, sau toamna, sau st?ncile din jur, sau pentru a urca pe pietre, iar mai t?rziu pe trepte, spre Grimidon.

Citeşte mai mult...
 
M?n?stirea Sf?nta Ana, Or?ova, Mehedin?i

De pe DE 70 (Bucure?ti-Timi?oara) se poate vedea ctitoria gazetarului interbelic Pamfil ?eicaru. M?n?stirea Sf?nta Ana este a?ezat? pe Dealul Mo?ului, cea mai mare altitudine din ?mprejurimile Or?ovei, ?i ?vegheaz?? asupra confluen?ei Golfului Cerna cu Dun?rea.

Din Or?ova ?i p?n? la m?n?stire sunt trei km de urcat pe Dealul Mo?ului. Sublocotenen?ii Pamfil ?eicaru ?i Petre G?v?nescu au sc?pat teferi ?n acest loc de atacul unui obuz ?n timpul luptelor din Primul R?zboi Mondial. ?n semn de recuno?tin??, Pamfil ?eicaru a promis c? va construi o m?n?stire. Construc?ia acesteia (1936-1939) a presupus pietruirea unui drum prin p?dure, din centrul vechi al Or?ovei p?n? la m?n?stire. Pe ?Drumul eroilor?, cum avea s? fie numit, au fost amplasate b?nci de popas ?i troi?e pe care erau ?nsemn?ri despre regimentele de lupt? din 1916. Ulterior, aceste troi?e au fost distruse.

Citeşte mai mult...
 
Jurnal de c?l?torie - Semne de prim?var? ?n Mun?ii Ciuca? (II)

Vine vremea c?nd clipele noastre hoinare iau calea ?n?l?imilor ?nc? pudrate ?ntr-un alb pufos, alb de Ciuca?, acolo unde prim?vara se las? a?teptat?? A?a sunt ?n?l?imile Ciuca?ului, ve?nic cu frun?ile-n nori, cu z?pezi p?n?-n lunilie Aprilie ?i Mai, dar chiar ?i-asa ele farmec? atrag?nd at??ia ?i-at??ia iubitori de drume?ii montane. ?i cum c?l?torului ?i ?ade bine cu drumul, iat?-ne continu?nd traseul pe care l-am ?nceput din dreptul Cabanei-Hotel Muntele Ro?u, spre punctual intermediar ?La R?scruce?, aflat la altitudinea de 1805 m. P?n? la aceast? intersec?ie de trasee vom urm?ri indicatorul cu marcaj montan ? Triunghi Ro?u - , pentru ca mai apoi s? urm?m calea marcat? cu indicatorul ? Cruce Ro?ie - care ne va purta p?n? ?n dreptul noii Cabane Ciuca?.

Citeşte mai mult...
 
Toltrele Prutului

?

Acum 15-20 de milioane de ani, Moldova era acoperit? de Marea Sarmatic?. Apele acestei m?ri musteau de via?? ?i erau str?b?tute de milioane de organisme foarte diverse, unele asem?n?toare cu cele ce domin? ?n prezent m?rile calde, iar altele ce nu sem?nau deloc cu vie?uitoarele din ziua de azi. ?n str?fundurile m?rii, printre alge se jucau pe?ti, meduze sau crustacee, talazurile erau br?zdate de delfini, iar rechinii ??i hipopotamii c?utau pr?zi u?oare. Marea s-a retras demult ?i s-ar p?rea c? doar arheologii mai pot s? studieze acea bog??ie, c?ci pe fostul fund de mare, ast?zi se ?ntind dealuri ?i v?i, curg r?uri, cresc p?duri seculare. Totu?i, o parte din acea lume se p?streaz? ?i acum, ?mpietrit? ?n timp.

Citeşte mai mult...
 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagina 5 din 11

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine