Numarul Curent

Septembrie 2018
L m M J V S D
27 28 29 30 31 1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


Destinatii Interne
Mun?ii Retezat ? Drume?ie prin lumea lacurilor glaciare

Sunt g?nduri care ne ?ndeamn? spre libertate; o libertate dat? de v?ntul care ne trece prin plete, o libertate dat? de ?n?l?imile care ne ?nconjoar?, spre care privim ?i la care vis?m. Mul?i ne spuneau c? nu putem atinge norii, dar noi nu ?i ascultam. Puteam fi acolo sus, acolo unde Retezatul se ?nal?? falnic s?get?nd zarea albastr?, acolo unde liberi pe-un varf de multe ?mbr??i?am cel mai pur g?nd de libertate, o libertate ?n care chiar puteam atinge norii. E vorba despre ce sim?eam, e vorba despre un g?nd ?i-o traire, o tr?ire pe care suntem noroco?i c? am sim?it-o acolo ?n lumea Retezatului.

?

E vremea s? ne continu?m drume?ia noastr? ?i s? plec?m din dreptul Cabanei-Refugiu Gen?iana, urm?nd marcajul dung? albastr?, spre T?ul glaciar Pietrele, spre ?n?l?imile st?ncoase ale Curmaturii Bucurei ?i apoi, s? ne oprim ?n inima acestui ?inutul al ochilor alba?tri p?zi?i de-un amfiteatru de piatr?. Inima Retezatului ?nseamn? lacul glaciar Bucura. O inim? albastr?, o inim? rece m?rturie a ghe?urilor de-atunci, o inim? uitat? parc? ?ntr-un Rai alpin la peste 2000 m.

Citeşte mai mult...
 
Mun?ii Retezat - Hoinari prin p?durile Retezatului

Iat?-ne ?n aceea?i lume verde a Retezatului, ?n aceste locuri ?n care r?coarea hoin?re?te prin p?duri, aduc?nd acel parfum de brad care ne ademene?te s? continu?m drume?ia noastr?, prin aceast? lume fascinant? a Mun?ilor Retezat.

Ploaia abia trecuse ?i cerul plumburiu ?i-a stors ultimile lacrimi reci de Retezat, lacrimi ce aveau s? se transforme ?n sclipirea diamantelor ?n?irate pe firele de iarb? ?i pe frunzele de ferig?.

Din dreptul Cabanei Pietrele drume?ia noastr? va lua calea spre ?n?l?imile Retezatului, urm?nd marcajul Band? Albastr? p?n? vom ajunge la un nou punct de popas, unul din locurile care farmec? hoinarii acestor meleaguri muntoase. Este vorba de cabana ? refugiu Gen?iana, o adev?rat? c?su?? de lemn aflat? la poalele unei lumi de piatr?.

Citeşte mai mult...
 
Cetatea Soroca ? Patrimoniu Basarabean

?

Cetatea Soroca este una dintre cele mai importante ?i bine p?strate construc?ii medievale din Moldova. Fort?rea?a este pentru prima dat? atestat? la 12 iulie 1499, ?ntr-un document privind tratativele de pace dintre Moldova ?i Polonia, dup? ce ?tefan cel Mare ?i ?nvisese pe le?i la Codrii Cozminului ?i cucerise o parte din Polonia p?n? aproape de Cracovia. ?ntre cei prezen?i la negocieri, al?turi de p?rc?labii de Hotin, Neam?, Suceava ?i Orhei, se afla ?i Coste Posadnic, p?rc?lab de Soroca. Peste c?teva luni, la 14 septembrie 1499, acela?i Coste, p?rc?lab de Soroca, particip? la ?ncheierea unui tratat de ajutor reciproc cu Marele Duce de Lituania, Alexandru.

Citeşte mai mult...
 
Cetatea Severinului ? fortifica?ie feudal? a unui trecut zbuciumat

Amintit? pentru prima dat? ?ntr-un document din 1233, c?nd se luptau pentru acest teritoriu Imperiul Valaho-Bulgar ?i Regatul Maghiar, din Cetatea Severinului nu au mai r?mas dec?t ruine. Construit? ca loc de ap?rare, cetatea a trecut de-a lungul luptelor ?n st?p?nirea celor care c??tigau autonomia locului.

Cetatea a fost construit? p?n? la sf?r?itul secolului al XIII-lea, ?ns? instabilitatea administrativ? a condus la mai multe faze de construc?ie. Cercet?rile ulterioare au ar?tat c? ?n prima etap? de construc?ie fortifica?ia a fost f?cut? din p?m?nt. ?n urm?toarele faze de extindere ?i consolidare ale cet??ii s-au folosit alte materiale precum ceramica, oase de animale, oase de pe?te, piatr?, c?r?mid? ?i lemn.

Citeşte mai mult...
 
Clisura Dun?rii ? Acolo unde valurile bat ?n st?nci

Sunt clipe-n care valurile Dun?rii poart? povestea unor locuri pitore?ti, minunate ?inuturi binecuv?ntate de natur? ?i de Dumnezeu, ??n care Dun?rea ??i curge lini?it? ?i-aproape lene?? destinul ?i istoria, tocmai aici unde apa ?i st?nca se ?nt?lnesc, ?mbr??i??ndu-se armonios ?i form?nd ceea ce noi numim, Clisura Dun?rii.

Aici rom?nul este frate cu s?rbul, neam curajo? cu s?nge aprig, ?i de?i par desp?r?i?i dincolo de frontiere reci, totu?i ?i une?te sora Dun?re, care parc? zi de zi ?i clip? de clip? le ?opte?te pove?ti celor doi fra?i ?nal?i de piatr? ? Ciucarul Mare (318 m) ?i fratele mai mare, s?rb ? Veliki Strbac (768m). Avizi de a cunoa?te ?i mai ales de a descoperi filele istoriei acestor locuri afl?m c? aceast? regiune dun?rean? a apar?inut Frontierei militare b?n??ene, fiind structurat? ?n dou? sectoare: cel al vlahilor ? rom?nii ?i sectorul ilirilor ? s?rbii.

Citeşte mai mult...
 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagina 4 din 11

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine