Numarul Curent

Banner

Asociatia
?CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMANIA?

?

Asociatia ?CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMANIA? in 2010

Floriana Jucan Travel

Iunie 2017
L m M J V S D
29 30 31 1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 1 2
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


"La poarta dorului"

Manata de dorinta puternica de a aduce in fata cititorului aspecte din viata spirituala a venetienilor, voi deschide acum "Poarta dorului" netezind drumul spre improspatarea unor amintiri dintr-un trecut ce nu trebuie sa dispara". Asa isi prezinta Viorica Eugenia Stoica volumul lansat in satul Venetia de Jos, judetul Brasov , in anul acesta.

Cartea "La poarta dorului"cu titlul izvorat, parca, dintr-o poveste de dragoste, reprezinta o incercare izbutita de a descrie viata locuitorilor din Tara Oltului, intr-un segment temporal situat la trecerea din prima jumatate a sec al XX lea, in in cea de-a doua jumatate a aceluiasi veac, in care mostenirea culturala a fost in mare parte parasita si inlocuita cu elemente de modernitate.

?

Din prefata semnata de Profesor dr. I Praoveanu.

Pentru inceput cartea ne ofera unele consideratii istorice privind satul Venetia de Jos, cu trimitere la lucrarile unor reputati cercetatori ai trecutului. Fara a avea pretentiile unui studiu etnografic, autoarea face o descriere a structurii satului, ale gospodariilor zonei, numite nimestii.

Un loc important in structura volumului il ocupa scoala pe care autoarea a slujit-o timp de o jumatate de secol, si care prezinta cele mai importante momente legate de construirea si functionarea scolii, facand si un scurt istoric al invatamantului in satul Venetia de Jos.

In capitolul consacrat indeletnicirilor, autoarea individualizeaza Venetia de Jos in peisajul etnocultural al Tarii Oltului. Erau vestiti vararii, tiglarii, cojocarii ale caror produse erau cautate in satele vecine si chiar pana in Ardeal si in toata Tara Oltului.

Sunt emotionante paginile dedicate unei zile din viata satului de altadata cu momentele:la coasa, spalatul rufelor, si "cum facea maicuta pita". De real interes etnografic este capitolul referitor la cultivarea si prelucrarea canepii, din care femeile teseau panza pentru imbracaminte si o parte din textilele de casa. La fel de apreciate sunt paginile referitoare la portul popular din Venetia de Jos. Se face o descriere amanuntita a portului popular barbatess si femeiesc cu fiecare componenta, croiul si tehnicile de lucru si decorare, folosinfd un limbaj etnografic cu trimitere la termenii locali.

Remarcabile sunt capitolele consacrate cantecelor si jocului popular, obiceiurilor din ciclul vietii si obiceiurilor de munca.

Prin bogatia informatiilor si tratarea detaliata a faptelor in desfasurare, autoarea dovedeste o vasta cunoastere si intelegere a fenomenului cultural traditional. De o reala valoare etnografica este capitolul privind nunta traditionala la Venetia , unde erau mai multe tipuri de nunti, pe langa nunta traditionala.

De mare valoare documentara sunt fotografiile care insotesc fiecare moment din viata satului prezentat in lucrare.

Pentru a face mai usoara intelegerea faptelor prezentate, autorarea Viorica Stoica adauga lucrarii un glosar cu termeni locali, referitori la temele abordate.

Volumul "La poarta dorului" ofera cititorului o lectura placuta a unor pagini din trecutul unui sat romanesc si din viata autoarei.

Este o carte care poate sta alaturi de lucrari de acelasi gen, in care amintirile faptelor traite se impletesc cu vibratia fenomenelor culturale mostenite si dau sperante pentru trairi viitoare.

 

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine