Numarul Curent

Octombrie 2018
L m M J V S D
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 1 2 3 4
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


?ara P?durenilor

?ara P?durenilor este o zon? aparte pe harta Rom?niei - o insul? cu tradi?ii unice, grai specific ?i oameni deosebi?i. Ca s? ajungi la P?dureni, trebuie s? urci muntele, de oriunde ai veni. Casele lor sunt urcate pe culmi, iar via?a lor, dus? zi de zi ?n aceste peisaje superbe, p?streaz? r?nduielile vechi, uitate de lumea modern?. ?n orice parte ar privi, p?durenii sunt ?nconjura?i de v?i spectaculoase, p?duri b?tr?ne, culmi bl?nde, ?i poieni. ?ara P?durenilor se ?ntinde la Nord de Hunedoara, pe valea r?ului Cerna. ?n partea superioar? este ?mprejurat? de Valea Mure?ului, la Sud se afl? un alt ?inut cu rezonan??, ?ara Ha?egului, iar la vest sunt bl?nzii mun?i Poiana Rusc?. Pentru a ajunge ?n ?inutul P?durenilor, trebuie s? intri ?n drumul jude?ean 687 E, prin localitatea Ghelari, sau pe drumul jude?ean 687 F, pe la Govasdie, am?ndou? trec?nd prin localitatea Teiuc (venind din Hunedoara).

?inutul are o importan?? etnografic? deosebit?, pentru c? aici se g?sesc unele dintre cele mai frumoase costume populare rom?ne?ti, bogate ?n culori, o tradi?ie a ?es?turilor p?strat? cu sfin?enie p?n? ast?zi. P?durencele, femei puternice ?i demne, sunt foarte m?ndre de portul lor ?i ?l men?in la mare cinste ?i ast?zi. Costumele lor populare c?nt?resc greu, la propriu ?i la figurat, fiind rezultatul unei munci de durat?, care ?ncepe cu sem?natul ?i prelucratul manual al c?nepii, continu? cu ?esutul la r?zboi ?i se termin? cu partea cea mai frumoas?, dar ?i cea mai minu?ioas?: brodatul (de obicei ?n lunile de iarn?, c?nd ??r?ncile au timp mai mult ?i se ?nt?lnesc la ?ez?tori). Femeia poart? pe cap o broboad? din p?nz?, brodat?, ce at?rn? pe spate. C?ma?a este o adev?rat? oper? de art?, brodat? din bel?ug cu motive populare, pe fe?e ?i pe m?neci. Fota este de obicei neagr?, dar ?mpodobit? pe margini cu nenum?rate cus?turi colorate. La mijloc, femeia se ?nf??oar? cu un br?u ?esut cu m?estrie, ?mpodobit ?i el cu m?rgele, bani ?i inele. Pieptarul p?durenilor este un alt produs foarte c?utat pe pia?a costumelor populare, decorat ?n principal cu ro?u, negru ?i alb, unoeri ?i cu albastru ?i galben. La g?t, p?durencele poart? m?rgele sau salbe.

Portul b?rba?ilor este mai simplu. ?mbr?c?mintea lor, format? din c?ma?? legat? la mijloc cu un ?erpar ?i din pantaloni, este alb?. Pieptarul nu este nici el colorat - de obicei alb cu cus?turi negre. ?n zilele reci se acoper? cu o ?ub? (blan?), iar pe cap poart? o p?l?rie sau o c?ciul? din l?n?.

Se spune c? portul p?durenilor seam?n? foarte bine cu cel al dacilor, la fel ca ?i coafura femeilor. Nu e o ?nt?mplare. Foarte aproape, ?n depresiunea Ha?egului, se afl? capitala provinciei Dacia - Ulpia Traiana Sermizegetusa. Iar pe platoul pe care ast?zi stau p?durenii se afl? ?nainte o veche vatr? dacic?. Zona este ?mp?nzit? de vestigii dacice: la Aranies, comuna Cerbel, exist? vestigii dacice; ?n comuna Ilia, la punctul M?gura Brani?ca, sau pe Dealul Fe?ii, ?n comunele Cerbel, ?n Punctul Dosul P?rlit, ?n comuna Teliuc, punctul Cencis Cerna ?i ?n comunele Ghelari, Govajdie ?i Dumbrava, au fost descoperite vestigii, fortifica?ii ?i podoabe dacice. Izolarea le-a permis p?durenilor s? conserve at?t de bine graiul ?i elemente populare pierdute de mult ?n alte zone ale ??rii.

Nunta p?durenilor este ?i ea mult diferen?iat? de alte regiuni. Este un eveniment sacru, neatins de influen?ele lumii moderne. Cutume str?vechi sunt practicate la nun?ile p?durenilor, a?a cum au fost transmise din genera?ie ?n genera?ie. Participarea la o nunt? tradi?ional? este un prilej de a admira costumele populare, dar ?i de a-i vedea pe p?dureni s?rb?torind, cu c?ntecele ?i jocurile populare care ?i reprezint?. ?n Poieni?a Voinii, din comuna Bunila, are loc ?n ultima duminic? din luna august a fiec?rui an festivalul ?Dr?gan Muntean?, ?n memoria artistului popular care a promovat c?ntecele acestei zone.

?n fiecare localitate din ?inutul P?durenilor este c?te ceva interesant de v?zut. Totu?i, nu ocoli?i satul Ghelari, unde se g?se?te o biseric? impresionant?, care se vede de pe tot platoul P?durenilor, ?i ?cuptorul ?nalt cu cuv??, din locul numit Valea Caselor, a c?rui machet? este expus? la British Museum din Londra. Cuptorul dateaz? din sec. II-III e.n. ?i este o dovad? a interesului oamenilor locului pentru exploatarea minereului de fier ?nc? din timpuri str?vechi. Trebuie re?inut c?, ?n 1806, la furnalul din Govasdie s-au turnat pilonii de fier care sus?in turnul Eiffel.

Comuna Lelese, cu satul Sohodol, ?nconjurat? de cele mai frumoase poiene, are o mul?ime de case vechi, cu acoperi?uri ?nalte, specifice zonei. Comuna este administrat? de t?n?rul primar Ciprian Achim, care, ?mpreun? cu so?ia sa, sunt mari p?str?tori ai tezaurului popular al zonei. Un alt sat care trebuie vizitat este Alunul, numit ?i ?satul de marmur??, pentru c?, datorit? carierei de aici, drumurile sunt pavate cu aceast? piatr? pre?ioas?, iar biserica, precum ?i alte cl?diri, sunt construite din frumoasa piatr? alb?. ?n satele Ceri?or, Poieni?a Voinii, Plop, Rudasi Valari ?i ?n cam toate satele p?durenilor, pute?i avea norocul s? vede?i me?te?uguri tradi?ionale, precum ?ncrustr?rile din lemn, turnarea poadoabelor din cositor sau legarea ?n alam? a obiectelor din lemn: furci de tors, fuse, teci de cu?it, fluiere, b?te. P?durenii se ?ndeletnicesc ?n special cu cre?terea animalelor, cu ?esutul ?i p?storitul, iar nedeile lor sunt legate de aceste ocupa?ii. Nu e de neglijat nici buc?t?ria specific? p?durenilor, ?n care abunda produsele naturale ?i alimentele proaspete. Pentru turism, ?ara P?durenilor este un ?inut miraculos, o lume arhaic? ?i frumoas?, deosebit? de ceea ce suntem obi?nui?i s? vedem zi de zi.

Text ?i foto
Emanuel T?njal?

 

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine