Numarul Curent

Iunie 2018
L m M J V S D
28 29 30 31 1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 1
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


La plimbare prin Polovragi

Cu ceva vreme ?n urm? trecusem prin Oltenia de sub Munte, o zon? ce se ?ntinde ?n nordul a dou? jude?e, V?lcea ?i Gorj. Cunoscut? ?n special pentru ceramica de Horezu, aceast? regiune mai ascunde ?i alte atrac?ii care merit? v?zute. ?n aceast? c?l?torie alegem s? ne ?ntoarcem la Polovragi, la pe?ter? ?i la M?n?stire ?i s? poposim un pic ?n Cheile Olte?ului.

?

Intrarea ?n curtea m?n?stirii se face printr-o poart? masiv? din lemn, frumos sculptat?, care poart? ?nscrisul: ? Bine este cuv?ntat cel ce vine ?ntru numele Domnului?. Cea de-a doua incint? a m?n?stirii g?zduie?te bolni?a Sf. Nicolae, ctitorie a egumenului Lavrentie, la 1732, fiind pictat? la 1738 de zugravii Gheorghe ?i Ion.

Situat? la circa 25 km de Horezu M?n?stirea Polovragi dateaz? din secolul al XVIII-lea. Este localizat? la intrarea ?n Cheile Olte?ului ?i chiar la baza Pietrei Polovragilor. Pe?terea cu acela?i nume se afl? ?n imediat? apropiere, de altfel M?n?stirea a avut ?n grij? aceast? pe?ter? timp de trei secole.

Vorbind de istorie, povestea ?nceputurilor m?n?stirii este destul de neclar?, din lips? de documente care s? pomeneasc? loca?ul de cult. Primii ctitori sunt Radu ?i P?tru, fiii lui Danciul Zamona, men?iona?i intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel T?n?r (1477-1481). Urm?toarea men?ionare este ?n anul 1645, c?nd satul Polovragi este ?n st?p?nirea lui Danciu P?r?ianu,care zide?te biserica pe vechile temelii. Ultimul care contribuie la construc?ia loca?ului este Constantin Br?ncoveanu, el fiind socotit al treilea ctitor al M?n?stirii Polovragi. Asta deoarece, ?nchinat? Sf?ntului Morm?nt de cel de-al doilea ctitor al s?u, m?n?stirea este r?scump?rat? de domnitorul Constantin Br?ncoveanu de la Patriarhul Dositei al Ierusalimului, ?n anul 1693. Tot ?n timpul domnitorului s-a restaurat biserica, c?reia i-a ?n?l?at turla ?i i-a fost ad?ugat un pridvor ?n stil br?ncovenesc, fiind zugr?vit interiorul ?i ref?cute chiliile, clopotni?a ?i zidurile de cetate. Complexul m?n?stiresc aduce a cetate, chiliile ?i celelalte ?nc?peri ale m?n?stirii fiind a?ezate ?n jurul bisericii pe laturile de est, sud ?i vest, form?nd al?turi de zidul de incint? de pe latura de nord o adev?rat? cetate de ap?rare.

Legat de pictura bisericii, aceasta este deosebit de valoroas?, prin iconografia ?i prin execu?ia tehnic?. Realizat? ?n anul 1713 de Constantin Zugravul, arat?, de o parte ?i de alta a intr?rii, ?n pridvor, dou? reprezent?ri iconografice unice ?n Rom?nia, ale m?n?stirilor rom?ne?ti ?nchinate la Sf?ntul Munte Athos. Catapeteasma din lemn de tei este o capodopera a vechii sculpturi rom?ne?ti,cu o bogat? ornamenta?ie cu ?mpletituri florale.

De la m?n?stire ?n chei ajungem repede, urm?nd ramifica?ia ce plac? din DN 67, ?i care ne-a adus p?n? la m?n?stire. Acesta se transform?, pe Valea Olte?ului, ?ntr-un drum forestier care trece prin Cheile Olte?ului, travers?nd creasta principal? ?n curm?tura Olte?ului, pentru a ajunge ?n Valea Latori?ei ?i Valea Lotrului.

Pornim la drum ?ncet, oprindu-ne la fiecare cot, la fiecare st?nc? s? admir?m minunile pe care le-a f?cut r?ul Olte?. Acesta a separat Mun?ii Par?ngului, afla?i la vest, de Mun?ii C?p???nii, la est. Pe toat? lungimea v?ii sunt pres?rate grote ?i pe?teri, unele dintre ele c?ndva locuite de oamenii locului la vremuri de urgie. Se mai vede o potec? accidentat? ce traverseaz? la ?n?l?ime malul drept, pe la baza peretelui vertical, unde se afl? Grota Alpini?tilor, loc de bivuac. O alt? pe?tera, cea a Liliecilor sau a lui Grigore Decapolitul, se afla la 250 de metri de M?n?stirea Bistri?a, pe versantul drept al Cheilor Bistri?ei, la o altitudine de 850 m. Povestea acesteia este o ?mbinare de fapte reale, credin?? ?i minuni. C?lug?rii Macarie ?i Daniel au ridicat aici un mic schit, iar ?n partea opusa a pe?terii o capel? secret?, ?n care se p?strau moa?tele Sf. Grigore Decapolitul. Una din minunile cele mai cunoscute legate de numele sf?ntului, este cea din anul 1959, an ?n care a fost dat de c?tre regimul comunist decretul de desfiin?are a m?n?stirilor. Sosi?i cu un autocamion s? ridice sicriul ?i s? ?mpiedice astfel M?n?stirea s? devina loc de pelerinaj, agen?ii nu au putut urni sfintele moa?te, acestea r?m?n?nd ?i ast?zi ?n Sf. M?n?stire.

La destina?ia noastr? final?, Pe?tera Polovragi sau a lui Pahomie, ajungem destul de repede. Forma?iunea, cu o lungime de 9.200 m, ?n care intr? ?i ramifica?iile, este una dintre cele mai lungi pe?teri din ?ar?. Electrificat? pe por?iunea deschis? publicului, ?n ea se pot vedea numeroase concre?iuni calcaroase pe care fantezia localnicilor le-a botezat cu diferite denumiri: Jil?ul lui Zamolxe sau Cuptorul dacic, prin prisma credin?ei populare care sus?inea c? "dup? ?nfr?ngerea dacilor de c?tre romani, zeul protector al acestora, Zamolxe, s-ar fi retras ?n pe?ter? pl?ng?nd soarta poporului sau. Picurii din tavan nefiind altceva dec?t lacrimile sale", dup? cum consemna Vlahu?? ?n Romania Pitoreasc?.

Intrarea este o deschiz?tur? mare, amenajat?, la fel ca ?i partea vizitabil?, care se ?ntinde pre vreo 800 de metri, suficien?i pentru a vedea desene ?i inscrip?ii care au ?nt?rit ideea c? aceast? pe?ter? a fost la un moment dat loc de refugiu la vremuri de restri?te pentru oamenii locului. Pe?terea este de asemenea cunoscut? pentru colonia de lilieci, denumi?i popular lilieci cu potcoav?, ?i este ?n continuare cercetat? de speologii pentru forma?iunile calcaroase care se reg?sesc acolo.

Prin pe?ter? trece un r?u subteran, Cerna, care se v?rs? ?n Olte?, ?i pe al c?rui curs se g?sesc o succesiune de lacuri ?i "sifoane", care permit executarea de scufund?ri.

Text ?i foto: Marcella Dr?gan

 

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine