Numarul Curent

Octombrie 2018
L m M J V S D
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 1 2 3 4
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


Or??tioara de Sus - vacan?? ?n ?inutul dacilor

Or??tioara de Sus este un sat vechi din apropierea Sarmizegetusei, o ?ntindere de case cu acoperi?uri de ?igl?, ca ni?te ciuperci ro?ii ivite pe dealuri, printre livezi ?i poieni pline de culori. Oamenii de aici ??i cultiv? p?m?nturile, ??i cresc vitele ?i p?s?rile, ??i slobozesc copiii pe uli?ele ?erpuite a?a cum se ?nt?mpla ?i ?n urm? cu sute de ani. Doar c?te unul are o afacere, o c?rciumioar? cu b?uturi ieftine sau un butic ?n fostul magazin central. Casele ??i p?streaz? mirosul de ?nceput, al mobilelor vechi, al cergilor de l?n?, al mirodeniilor uscate prin buc?t?rii ?i al boarfelor aruncate prin poduri. ?n cufere ?i pe pere?i, pe paturi ?i la ferestre stau ?es?turi populare, cusute cu ro?u ?i negru, cu flori ?i cruci. Le-au ?esut femeile satului, de nevoie, dar mai ales cu pl?cere.

?

Ana Demian e o femeie m?run?ic?, delicat? ?i bl?nd?. ?i-a dus toat? via?a ?n acest loc ?i, nu ?nt?mpl?tor, imediat cum ne-am cunoscut a ?inut s? ne arate comoara pe care o p?streaz? cu sfin?enie ?ntr-un cuf?r: costume populare ?i covoare de l?n? bogat colorate, specifice zonei.

Ne-a povestit de vremea c?nd hainele nu se cump?rau de la magazin, ci se realizau ?n cas?, neap?rat dup? specificul locului. Tocmai de aceea costumele populare erau ?i atunci ?i sunt ?i ast?zi la mare pre?. Realizarea unui costum popular era o munca de durat?, preten?ioas?, f?cut? cu migal?. Aceasta era competi?ia la care participau toate femeile din sat: cine f?cea p?nza cea mai frumoas?, ?esut? ?i lucrat? cel mai frumos. To?i oamenii satului erau atunci ?mbr?ca?i ?n alb, ca ni?te miri, numai preotul ?i dasc?lul, capii satului, aveau haine cenu?ii. Sau c?te o v?duv?, dar nici ea nu se ascundea toat? sub haine negre, ci-?i marca doliul printr-un batic sau un sor?.

Crearea unui costum popular ?ncepea bine?n?eles cultiv?nd c?nepa. Odat? culeas?, c?nepa lua drumul ?topitului?- ?ntr-un loc cu ap? st?t?toare din albia r?ului (numit chiar topil?), c?nepa era a?ezat? sub pietre ?i l?sat? a?a o s?pt?m?n?- dou?. Sp?lat?, scoas? apoi din ap? ?i uscat? bine, c?nepa ?ncepea s?-?i piard? ?nf??i?area ini?ial?, sub loviturile unui b?t?tor din lemn (numit meli??) ?i a dou? tipuri de perie- draglu ?i perie simpl?, care scoteau la iveal? firele lungi, fine, ?alese?, numite fuioare. Firele mai scurte r?mase in urma periatului, numite c?l?i ?i perieturi, urmau s? fie folosite pentru umplerea saltelelor sau pentru confec?ionarea sforilor. Fuioarele ?ns? erau urzite (?nf??urate pe suluri) ?i apoi toarse. Torsul si ?esutul la r?zboi erau ?ndeletnicirile de iarn?, c?nd oamenii aveau mai mult timp pe l?ng? vatr? sau la ?ez?tori. P?n? la prim?var?, p?nza, lung? de c??iva metri, era gata pentru albit. Fiecare femeie o trecea mai ?nt?i printr-o le?ie f?cut? din cenu??, o strecura, o ?nmuia, o sp?la, apoi o ducea la r?u. Acolo era din nou sp?lat?, era l?sat? s? se zbiceasc? (zv?nte), dup? care era din nou introdus? ?n ap?, apoi l?sat? la soare ?i procesul se repeta p?n? c?nd p?nza c?p?ta albea?a ?i fine?ea pe care o dorea st?p?na.

Dup? toat? aceast? succesiune de opera?ii me?te?ugite, p?nza era ?n sf?r?it gata s? devin? hain? sau a?ternut sau fa?? de mas?? Haina era baza portului popular. ?La noi hainele se purtau albe, fara modele ?i ?es?turi. Doar spre mo?ime se purtau cu cus?turi?, ne spune Ana Demian. Deasupra hainelor se ?mbr?cau piesele ornamentate- catrin?a, poalele ?i ?or?ul (la femei), laib?rul (la b?rba?i), confec?ionate de obicei din l?n? ?i ?mpodobite cu cus?turi.

Dac? alt?dat? costumul popular era ?mbr?c?mintea de zi cu zi, ast?zi se poart? ?n special la s?rb?tori, la festivaluri sau la vreo sfin?ire de cas?. Destui b?tr?ni pot fi v?zu?i ?ns? purt?ndu-?i cu m?ndrie costumul popular ?i atunci c?nd ies ?n fa?a por?ii. Iar ?n timpul iernilor, femeile se ?nt?lnesc ?n continuare, ca ?i alt?dat?, ca s? lucreze, s? glumeasc? ?i mai ales s? c?nte. Le plac c?ntecele populare, dar ?i cele religioase. Le-au ?nv??at de copii, de c?nd mergeau la biseric? ori la ?ez?tori. Ana Demian a c?ntat ?i a compus versuri din tinere?e, toate vorbind despre aspecte ale vie?ii satului- dansul c?lu?arilor, anotimpuri, ?nmorm?nt?ri, ?nt?mpl?ri din via?a unui fiu al satului ?.a.

?

Turismul ?n Or??tioara

Satul Or??tioara de Sus este parte a comunei cu acela?i nume, care are ?n componen?a sa alte ?apte localit??i- Coste?ti, Lude?tii de Jos, Lude?tii de Sus, Buciumi, Coste?ti Deal, Ocoli?ul Mic ?i Gr?di?tea de Munte. Prin a?ezarea sa, comuna Or??tioara de Sus este o surs? aproape nesf?r?it? de atrac?ii turistice. Vestigiile dacice din aceast? parte a ??rii sunt nenum?rate, iar multe dintre ele sunt parte a Patrimoniului UNESCO. Cea mai important? este capitala regatului Dac, Sarmizegetusa Regia (pe teritoriul satului Gr?di?tea de Munte), format? dintr-o cetate, sanctuare ?i locuin?e. Urmeaz? cet??ile Blidaru ?i Cet??uie din satul Coste?ti, precum ?i fort?re?ele de la Piatra Ro?ie, B?ni?a ?i C?p?lna, care aveau rolul de a proteja Sarmizegetusa. Dar vestigiile dacice sunt cam la tot pasul ?n zon?- de la urme de temple ori ziduri, la fragmente de ceramic?.

Av?nd satele ?ntinse de la poalele mun?ilor ?urianului spre ?n?l?imile acestora, comuna este un punct de pornire ?n trasee montane de dificult??i variate, unele dintre acestea f?c?nd leg?tura ?ntre diferite puncte turistice importante. Peisajele, at?t ?n depresiuni, c?t ?i de pe v?rfuri, sunt extrem de frumoase. Amatorii de senza?ii tari pot vizita zona carstic? de la V?rtoape, care ad?poste?te dou? pe?teri- Capul Pietrei ?i Pe?tera Bodi, ?i care este ?nconjurat? de un spectaculos br?u de st?nci.

Agroturismul s-a dezvoltat aici ?n ultimii ani, iar o vacan?? ?ntr-una din pensiunile turistice din zon? sau ?n casele localnicilor v? va r?sf??a cu m?nc?ruri tradi?ionale ?i ecologice. De asemenea pute?i vizita ?i cump?ra hran? de la numeroasele st?ne din apropiere.

Pe l?ng? farmecul ?n sine pe care ?l au satele lini?tite din acest loc, pot fi admirate aici ?i alte obiective, precum bisericile satelor sau morile vechi de ap? din Buciumi ?i din Gr?di?tea Muncelului.

Tradi?iile populare ale acestei regiuni, nedeile, s?rb?torile religioase, obiceiurile de nunt? sau de ?nmorm?ntare, dansurile populare sunt alte motive pentru care o vacan?? ?n Or??tioara va fi special?. ?n lunile aprilie ?i septembrie are loc aici expozi?ia de ovine ??urcana?, iar ?n a doua parte a lunii august serbarea campeneasca ?Istorie, cultur?, natur??.

La distan?e mici de comun? se afl? localit??i importante, care pot constitui alte surse de atrac?ii istorice sau culturale. Cel mai apropiat ora? este Or??tie, la 15 km spre Nord, cu celebra sa biseric? ortodox?, cu ruinele cet??ii medievale ?i un muzeu de etnografie ?i art? popular?. ?n partea de Vest a Or??tioarei se afl? ora?ele Deva- la 38 km, Simeria- cu parcul s?u dendrologic, la 30 km distan?? ?i Hunedoara- la 34 km. ?nspre Est se pot vizita Sebe?- la 52 km, Lancr?m- cu casa memoriala a lui Lucian Blaga, la 52 km ?i Alba Iulia- 57 km. Spre Sud, se poate merge la rezerva?ia de zimbri de la Ha?eg- 36 km sau la S?nt?m?rie Orlea, unde pot fi admirate incredibilele biserici ale zonei.

La 32 km Nord de Or??tioara se afl? sta?iunea turistic? Geoagiu B?i, renumit? ?nc? de pe vremea romanilor pentru apele sale vindec?toare ?i n?molul terapeutic.

Autor - Emanuel T?njal?

 

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine