Numarul Curent

Octombrie 2018
L m M J V S D
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 1 2 3 4
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


M?n?stirea Cheia ? spiritualitate ?i cultur?

M?n?stirea Cheia se afl? la 61 km nord de Ploie?ti, pe Valea Teleajenului, la o altitudine de 887 m, la poalele Mun?ilor Ciuca? (Carpa?ii Orientali), ?ntre p?raiele T?mpa ?i Chei?a. M?n?stirea este situat? ?n vatra satului Cheia ?i se spune c? a fost chiar prima construc?ie de aici. Aproape de Pasul Batocea - frontiera ce separa, odinioar?, Valahia de Transilvania - M?n?stirea Cheia r?m?ne un nume ce indic? o poart? de trecere spre mun?i ?i care a avut un rol important ?n men?inerea leg?turilor fr??e?ti ?ntre rom?nii de pe cele dou? p?r?i ale Carpa?ilor, oferind un ad?post generos, pace spiritual? ?i hran? cultural? rom?nilor transilv?neni ce luau calea exilului, din cauza opresiunii religioase ?i na?ionaliste.

?

Localitatea Cheia (jud. Prahova) s-a dezvoltat dup? anul 1840, mai ales datorit? deschiderii drumului prin Pasul Bratocea. ?ns?, ?n tradi?ia oral?, conservat? ?n zon?, se men?ioneaz? pentru prima dat? un a?ez?m?nt monahal pe aceste meleaguri ?n cea de a doua jum?tate a secolului al XVIII-lea. Este vorba despre un schit din lemn, fondat de doi oieri din S?cele, spre anul 1770 ?i distrus de turci ?n 1777. ?n 1790 a fost ridicat un nou schit, av?nd hramul Adormirea Maicii Domnului, schit distrus de un incendiu, la o dat? neprecizat?, ?ntre anii 1832 ?i 1835. Au fost salvate ?i au ajuns p?n? la noi icoanele ?mp?r?te?ti, stranele, sfe?nicele, un antimis, sigiliul din 1832 ?i un pristornic sculptat ?n 1820 de c?tre stare?ul Dometie. ?n locul ?n care se g?sea altarul acestei biserici, se afl? azi un antiazmatar utilizat pentru sfin?irea apei ?n ziua Bobotezei, ?n ziua Hramului sau la alte mari s?rb?tori bisericeti.

Actuala biseric?, av?nd Hramurile Sf?nta Treime ?i Adormirea Maicii Domnului, s-a men?inut ?n forma sa ini?ial? p?n? ?n zilele noastre ?i a fost ridicat? ?n anul 1835, prin grija a doi ieromonahi - Damaschin ?i Iustin - originali din S?li?tea Sibiului ?i veni?i aici de la M?n?stirea C?ld?ru?ani, centru de rena?tere spiritual? al bisericii valahe. Damaschin, ?mpreun? cu fratele s?u, Iustin, intrasera ?nc? din 1811 ?n ob?tea de la C?ld?ru?ani, sub ?ndrumarea stare?ului Dositei (?n acea vreme, comunitatea monahal? de la C?ld?ru?ani era una dintre cele mai apreciate din ?ntreaga lume ortodox?). Damaschin fusese tuns calugar ?n 1815 de c?tre stare?ul Dositei, devenind apoi diacon ?n 1825, prin decizia mitropolitului Grigorie Dascalul ?i ieromonah - ?n 1831, la hot?r?rea episcopului Chesarie, cel care i-a ?i ?ncredin?at misiunea de a repune pe picioare a?ezam?ntul de la Cheia.

Cu sprijinul episcopului Chesarie, ajutat de cre?tinii din ?mprejurimi ?i prin munca sa ?i a celor 33 de monahi ?i 12 frati afla?i la schit (dintre care 16 munteni ?i 29 transilvaneni), Damaschin ?nal?? din temelie impun?toarea biseric? de zid, cu Hramul Sf. Treime, chiliile, clopotni?a ?i gospod?ria anex?, dup? cum afl?m din pisania de deasupra u?ii de intrare ?n sf?ntul loca?, de unde reiese ?i c? Damaschin a fost ?i primul stare?. Din aceea?i inscrip?ie afl?m c? biserica a fost sfin?it? la 20 iulie 1839, de c?tre Episcopul Chesarie de Buz?u. Din cauza deterior?rilor survenite de-a lungul timpului, biserica m?n?stirii a fost restaurat? de mai multe ori, ultima dat? dup? cutremurul din 1977.

Din punct de vedere arhitectural, biserica M?n?stirii Cheia apar?ine stilului tradi?ional muntenesc, cu pridvor specific arhitecturii rom?ne?ti. Este o constructie masiv? cu trei turnuri, oper? a mesterilor locali, ce confer? elegan?? monumentului. Fresca interioar? ?i cea exterioar?, terminate la 26 august 1839, sunt opera pictorului Naum Zugravul - dup? cum scrie ?n inscrip?ia pictat? ?n interior, deasupra por?ii de intrare ? ?i este ?n concordan?? cu cerin?ele planului iconografic ortodox tradi?ional.

Iconostasul din lemn sculptat ?i aurit, o remarcabil? oper? de art?, a fost realizat de me?teri vienezi, ?n stil baroc, fiind dona?ia episcopului Chesarie al Buz?ului. Icoanele ?mp?r?te?ti, de o mare frumuse?e, sunt opera renumitului pictor Gheorghe Tattar?scu. Ulterior, au fost argintate de c?tre me?terul Laz?r, din Ploie?ti.

?n jurul bisericii se afl? chiliile c?lug?rilor, care - ?n cursul anilor - au suferit diferite transform?ri. ?n partea vestic? a incintei, se afl? clopotni?a. Cea original?, din lemn, a fost ?nlocuit? cu una construit? din piatr? ?i c?r?mid?, ?n timpul Patriarhului Iustinian, asa cum este scris pe placa de marmur? aplicat? deasupra por?ii de la intrarea ?n M?n?stire.

Printre obiectele de mare valoare artistic?, p?strate ?n M?n?stire, se afl? evanghelii bogat ornamentate, sfe?nice din alabastru, candele cu ulei ?n stil br?ncovenesc ?i un epitaf dat?nd din anul 1837, pictat de c?tre c?lugarul Gherontie, de la M?n?stirea C?ld?ru?ani.

?n partea nordic? a a?ez?m?ntului, se afl? o capel? cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, ridicat? ?ntre anii 1924 - 1927 de c?tre stare?ul Grigore Georgescu, ajutat de c?lug?ri ?i donatori. ?n aceast? capel? se oficiaz? slujbele, ?n timpul iernii. Capela, ?n form? de cruce, are un turn deasupra naosului, fiind pictat? ?n ulei, ?n stil neo-bizantin, de c?tre pictorul Grigore Cepoiu, din localitatea Izvoarele (jud. Prahova). Iconostasul din lemn de cire?, lucrat cu m?iestrie de sculptorul Teofilescu, precum ?i stranele sunt veritabile opere de art?. ?n naosul capelei se p?streaz? patru icoane ?mp?r?te?ti, realizate de pictorul Constantin, ?n 1799 ?i care au apar?inut fostei biserici. Restaurat? ?n acela?i timp cu biserica mare, capela ?i-a reg?sit frumuse?ea ini?ial?.

Frumuse?ea ?i lini?tea locului ofer? reconfortare duhovniceasc? tuturor credincio?ilor care vin aici. ?i - chiar dac? nu se poate vorbi de un centru cultural de prim? ?nsemn?tate - prezen?a ?n biblioteca M?n?stirii a numeroase c?r?i atest? preocup?ri culturale menite s? men?in? treaz? con?tiin?a na?ional?. Oglind? a rela?iilor dintre cele trei provincii rom?ne?ti ?i - mai ales - a str?nselor leg?turi culturale dintre Transilvania ?i Muntenia, colec?ia de manuscrise ?i tip?rituri vechi, rom?ne?ti ?i str?ine, ?nsumeaz? peste 120 de titluri, acoperind o perioada de 150 de ani de activitate c?rtur?reasc? (1750 - 1900).

M?n?stirea Cheia atrage un mare num?r de pelerini, vizitatori rom?ni ?i str?ini, ale c?ror aprecieri elogioase ?mbog??esc ? cartea de aur ? a credin?ei neamului nostru !

 

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine