Numarul Curent

Octombrie 2018
L m M J V S D
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 1 2 3 4
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


Cetatea medieval? de la Prejmer

Atestat documentar ?nc? din 1240, Prejmerul se poate mandri cu unul dintre cele mai bine conservate monumente medievale din estul Europei. Imposibil de ratat, biserica fortificat? din Prejmer domin? centrul micu?ei localit??i, un semn al importan?ei strategice din trecut.

Construit? ?n secolele XV ? XVI ?n jurul bisericii din sat, cetatea i?i datoreaz? ?nceputurile st?p?nirii cavalerilor teutoni din ?ara B?rsei. Adev?ra?ii constructori ai acestei cet??i biserice?ti ?n totalitatea ei sunt ?ns? t?ranii ?i meseria?ii sa?i, stabili?i ?n acele timpuri ?i ?n ?ara B?rsei, parte integrat? a Transilvaniei. Aici, la mariginea estic? a teritoriului acordat coloni?tilor sa?i, locuitorii comunei Prejmer au fost permanent expu?i n?v?litorilor. ?ncep?nd cu anul 1421, dup? prima invazie a turcilor ?n Transilvania, s-a ?nceput consolidarea cet?tii Prejmer.

Cea mai bine pastrat? ?i puternic? biseric? fortificat? din Estul Europei, cetatea Prejmer pastreaz? un valoros altar poliptic dat?nd de la mijlocul secolului al XV-lea. Stilul gotic timpuriu asigur? l?ca?ului de cult o not? de unicitate.

?

Altarul Tripric Gotic este cea mai veche pies? din ?ar?, pictat? pe ambele p?r?i, ?ntre 1450-1460 ?n Transilvania, fapt pentru care pledeaz? vestimenta?ia personajelor ? ?mpodobirea capului asem?n?toare cu cea a portului s?sesc din zon?.

?Vechea scoal?? , ?n care s-a predat ?n perioada asediilor asupra cet??ii Prejmer ?i ?n timpuri de primejdie. Primii ei dasc?li sunt men?iona?i ?n anii 1460 ?i 1556. Sala de clas? decorat? cu fresce din secolul XVIII a fost folosit? pan? ?n anul 1853, c?nd ?n centrul comunei s-a construit o ?coal? cu trei cl?diri etajate.

Drumul de straj? se afl? la 10 m ?n?l?ime, iar lungimea sa masoar? circa 800 de metri. La acest nivel al zidului de ap?rare exist? un num?r ?nsemnat de bre?e pentru tragere ?i jgheaburi de turnare a smoalei clocotite.

Todesorgel ? Dispozitiv pentru foc continuu

O atrac?ie deosebit? a ansamblului de ap?rare este mica ?org? a mor?ii?, o sc?ndur? groas?, pivot?nd ?n jurul unui ax din fier ?i ?nzestrat? pe ambele p?r?i cu c?te 5 ?evi de tragere. Concomitent cu o serie de trageri, cealalt? serie de arme putea fi ?ncarcat? direct pe gura ?evii, astfel ?nc?t, prin rotirea rapid? a sc?ndurii, s? se ob?in? un foc continuu.

Barbacana ?n form? de potcoav?, care ?nconjoar? curtea vechii prim?rii, a fost construit? ?n secolul XVI-lea. Intre barbacan? ?i turnul din sud-vest a fost ridicat un zid ?nalt, delimit?nd o incint? numit? ?curtea brutarilor?, denumire ce aminte?te de trecuta existen?? a unei brut?rii ?n acea parte a cet??ii.

Pe timp de pace, ?n cele 275 de ?nc?peri dispuse pe trei ?i patru niveluri, legate ?ntre ele prin sc?ri de lemn, se p?strau proviziile locuitorilor satului. Fiecare familie avea c?mara sa proprie, aflat? ?n siguran?a zidurilor de centur?. ?n forma lor actual?, acestea au o ?nal?ime cuprins? ?ntre 12 ?i 14 metri, la baz? av?nd o grosime de p?n? la 5 metri.

Localitatea Prejmer este organizat? ?n jurul pie?ei ?n centrul careia se afl? biserica-cetate ?i pastreaz? aspectul istoric al str?zilor, structura ?i decora?ia caselor de locuit construite ?ntre sf?rsitul secolului al XVIII-lea ?i ?nceputul secolului al XX-lea. ?n 1520 Prejmerul era cea mai mare a?ezare rural? din ?ara B?rsei, ?n 1556 parcelatul fiind deja definivat. A?ezarea pastreaz? valori etnologice ?i istorice care ilustreaz? un habitat uman specific localitatiilor multietnice.

?n documentele timpului Prejmerul apare sub diferite denumiri: Tartilieri(1240), Tartula, Villa Tartulan, Prasmar(1301), Tortalen(1377), tortelaw(1420) ?i, ?n sf?r?it ?ntr-o prim? cronic? a localit??ii din anul 1755: Tartilau.

Daca ?nt?mplarea sau curiozitatea v? aduc prin Prejmer, e bine s? ?ti?i c?, pe timp de var? (?ntre 1 mai ?i 31 octombrie), faimoasa cetate poate fi vizitat? ?n timpul saptamanii ?ntre orele 9.00 ?i 17.00, iar sambata ?ntre 9.00 ?i 15.00. Lunea ?i duminica, vechii teutoni nu pot fi deranjati din somnul lor de veacuri.

 

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine