Numarul Curent

Banner

Asociatia
?CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMANIA?

?

Asociatia ?CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMANIA? in 2010

Floriana Jucan Travel

Octombrie 2017
L m M J V S D
25 26 27 28 29 30 1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31 1 2 3 4 5
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


?n gr?dina lui Istrati din Br?ila

Panait Istrati (1884 - 1935) este scriitorul rom?n cel mai tradus ?n lume, ?n peste 30 de limbi. Gr?dina public? din Br?ila a fost unul dintre locurile ?n care t?n?rul Panait obi?nuia s? piard? timp. Casa gr?dinarului de alt?dat? este ast?zi dedicat? memoriei scriitorului.

Br?ila pare c? ?i-a p?strat din arhitectura vremurilor istratiene: case pe alocuri colorate ?i cu basoreliefuri. Gr?dina public? este un fel de reper ?n ora?, un loc ?n care se ajunge relativ u?or din orice parte a ora?ului. Avem s? mergem pe urmele lui Panait Istrati, scriitorul br?ilean c?ruia ?i pl?cea s? cread? c? primul lui gest pe care l-a f?cut c?nd a venit pe lumea a fost ?de a ?mbr??i?a p?m?ntul? (?Cum am devenit scriitor?).

Casa memorial?, c?r?mizie ?i de dimensiuni modeste, a fost ?nfiin?at? cu prilejul centenarului scriitorului, ?n 1984. Localnicii ?nc? ?i mai spun ?Casa Gr?dinarului?, a?a cum era cunoscut? ?nc? de la sf?r?itul secolului al XIX-lea. ?n sala fotodocumentar?, afla?i detalii din via?a scriitorului datorit? manuscriselor, fotografiilor-document ?i altor obiecte care au apar?inut Margaretei Istrati, ultima so?ie a scriitorului. ?n cele dou? ?nc?peri al?turate, g?si?i camera de lucru ?i biblioteca ?vagabondului? cu diverse obiecte care i-au apar?inut, printre care pipa si ustensilele de cur??at pipa, trusa de birou, ochelarii, diferite agende ?i un samovoar.

?Gorki al Balcanilor?

Gherasim Istrati (numele s?u din certificatul de na?tere) a copil?rit la Baldovine?ti, un sat din apropierea Br?ilei. Mama sa, Joia Istrate, era sp?l?toreas?,? iar tat?l ? un contrabandist grec.? S?r?cia din copil?rie a fost at?t de lucie, ?nc?t Panait a trebuit s? c??tige bani ca ucenic al unui c?rciumar, al unui brutar ?i al unui v?nz?tor ambulant. Aceast? ?coal? a vie?ii a fost adesea asem?nat? cu cea a scriitorului rus Maxim Gorki. Ucenicul br?ilean a terminat doar 6 ani de ?coal? primar?, doi fiind nevoit s? ?i repete. ?i totu?i, hoin?relile sale timpurii prin diferite ora?e (Constantinopol, Cairo, Alexandria, Napoli, Paris etc.) au fost ?nso?ite de lectur? avid?. Pe pa?aportul s?u era notat ?zugrav? la rubrica ?profesiune?, un zugrav care a ilustrat ?n opera sa chinul ?i suferin?a vremurilor sale.

Panait Istrati a debutat cu articolul ?Hotel Regina?, publicat ?n revista ?Rom?nia muncitoare?, ?n 1907. Continu? s? publice ?n aceea?i revist? primele povestiri, printre care ?M?ntuitorul?, ?Calul lui B?lan? ?i ?1 Mai?, dar ?i s? colaboreze cu alte ziare: ?Via?a social??, ?Diminea?a? ?i ?Adev?rul?.

?Chira Chiralina? este publicat? ?n urma une tentative de sinucidere, la Nisa. Scrisoarea adresat? scriitorului Romain Rolland, pe care Panait Istrati o avea ?n timpul ?ncerc?rii de sinucidere, a ajuns ?ntr-un final la destinatar. ??n primele zile ale lui 1921, o scrisoare mi-a fost trimis? de la spitalul din Nisa. Fusese g?sit? la un disperat, care ??i t?iase beregata. Era pu?in? n?dejde s? mai scape. Citii ?i m? sim?ii p?truns de zbuciumul geniului. Era ca un p?rjol cotropitor peste c?mpii. Era spovedania unui nou Gorki din ??rile Balcanice", spunea Romain Rolland. Scriitorul francez prefa?eaz? ?Chira Chiralina?, iar dup? acest succes, Istrati public? romanele ?Ciulinii B?r?ganului? ?i ?Les r?cits d?Adrien Zograffi? ? Pove?tile lui Adrian Zograffi.

Dup? o vizit? ?n Rom?nia ?n 1925, Istrati descrie perspectivele sale ?n ?ar? ca fiind ?ntre ?banchet ?i ciom?geal??. ?n articolul ?Rom?nia ?ns?ngerat??, publicat la ?ntoarcerea sa ?n Fran?a, scriitorul descrie f?r? ocoli?uri situa?ia din patrie: ???nchisorile Rom?niei gem de mii de solda?i ?i civili, vinova?i fiindc? au avut fric? ?i groaz? de masacrul oficial! Foc?anii, ?i mai ales Piatra-Neam?, ora?e populate de evrei, parc? au fost c?lcate de vandalii lui Attila. (...) Am v?zut oameni lin?a?i, schilodi?i. Acolo se pun ou? fierbin?i la sub?iori. Se zdrobesc picioarele. Se smulg unghiile. Se sparg tigvele. Iat? groz?viile lor!?.

Panait Istrati ? omul care nu ader? la nimic

Apropiat de cercurile socialiste ?i apologet al regimului bol?evic, Panait Istrati r?m?ne timp de 16 luni ?n URSS, pentru o vizit? ghidat?, dar ?i atent urm?rit?. Perioda de cochet?rie cu socialismul se ?ncheie rapid, ?n urma acestei c?l?torii. ?n Rusia, Istrati ?l ?nt?lne?te pe scriitorul grec Nikos Kazantzakis, cel care avea s?-l men?ioneze pe br?ilean ?n romanul s?u ?Zorba Grecul?.

Panait descoper? adev?ratul regim sovietic, ceea ce ?l determin? s? c?l?toreasc? din nou ?n Rusia ?n 1929, la un an de la prima vizit?. Public? la ?ntoarcere ?Vers l?autre flamme?, o antologie ?n care demasc? atrocit??ile sistemului ?n care crezuse anterior ?i care ?i va aduce acuze grave, dar ?i abandonare din partea prietenilor s?i comuni?ti. ?n ?Spovedania pentru ?nvin?i?, ?nvinsul face referire la abuzurile sovietice cu celebra omlet? proverbial? : ?V?d ou?le sparte, dar unde este omleta??.

?n vara aceluia?i an, Istrati ?i scrie lui Romain Rolland: ?C?nd mi-am luat acest angajament, ?mi ?nchipuiam, ?n naivitatea mea, c? oamenii Puterii sunt de bun? credin??, c? nu cunosc putreziciunea de sub ei ?i credeam c? ar fi de ajuns un glas puternic ?i prieten, care s? le-o semnaleze, pentru ca ei s?-?i de-a seama ?i s? ia m?suri. Dup? ?Afacerea Rusakov?, m-am convins c? Puterea era con?tient? de r?ul care submina Revolu?ia ?i nu accepta nici o critic?. Aceast? situa?ie m-a eliberat de angajamentul luat, c?ci nu mai era nimic de a?teptat de la cei de sus. A te comporta cu bl?nde?e nu va ?nsemna nimic. Trebuie deci, lovit!?.

Scriitorul love?te din plin cu eseul ?L?homme qui n?adh?re ? rien? (Omul care nu ader? la nimic), publicat la ?ntoarcerea sa definitiv? ?n Rom?nia ?n 1933. Este o scriere care exprim? vehemen?a sa pentru independen?? ?i descrie existen?a sa tumultuoas?. ??i petrece ultimii doi ani din via?? ?n izolare, ad?nc? demoralizare ?i cu tratamente pentru tuberculoz?. ?n 1935, ?haiducul siguran?ei? (numit a?a de scriitorul francez Henri Barbusse) se stinge la sanatoriul Filaret din Bucure?ti.

Talentul literar al lui Panait Istrati a avut, pe cealalt? baricad?, mul?imea de nesus?in?tori. Unul dintre ace?tia a fost Nicolae Iorga, cel care declara ?n 1924 c? nu aveau de-a face dec?t cu ?un hamal din portul Br?ilei?. Contestat de unii, admirat de cei mai mul?i, Panait Istrati are meritul de a se fi declarat mereu un scriitor rom?n: ,,?nainte de a fi prozator francez contemporan, eu am fost prozator rom?n ?nnascut?.

?

Casa memorial? ?Panait Istrati?

Gr?dina Public?, Br?ila

Program de vizitare:

Miercuri - Duminica

09.00-17.00 (octombrie ? aprilie)

10.00-18.00 (mai ? septembrie)

Text si Fotografii: Daniela Bularda

Iunie, 2013

?

 

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine