Numarul Curent

Octombrie 2018
L m M J V S D
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 1 2 3 4
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


Manastirea Nicula ? Icoana care pl?nge

La M?n?stirea Nicula am ajuns dis de diminea??, ?ntr-o zi de mijloc de toamn?. Poate ?i de aceea o parte din drumul ce ?erpuia c?tre sf?ntul loca? a fost printr-o cea?? deas?, de abia z?ream casele ce ?l m?rgineau, atunci c?nd am trecut prin satul cu acela?i nume.

C?nd am ajuns ?ns? sus, la m?n?stire, ne-a ?nt?mpinat un soare puternic, dar ?i o priveli?te de basm, c?ci ie?isem din cea?a dens?, care se ?ntindea acum ca o mare ?n valea dintre dealuri. Nu am z?bovit prea mult la fotografii, ci ne-am ?ndreptat repede c?tre biserica cu Icoana f?c?toare de minuni, unde am aflat ?ntreaga istorie a acesteia, una plin? de peripe?ii, asemenea locului care o ?nconjoar?.

?

Am aflat astfel c? M?n?stirea Nicula, una dintre cele mai a?ez?minte monahale din spa?iul rom?nesc, dat?nd din 1552, a fost ?coal? pentru ?grija sufletelor ?i ?nv???tura pruncilor? din 1659 ?i centru de spiritualitate ?i cultur?, fiind loc de pelerinaj ?i atelier de pictur? pe sticl?, din anul 1699.

?n anul 1326, Nicula era un codru ?n care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, de la al c?rui nume au fost botezate mai apoi p?durea, satul ?i m?n?stirea. Prima m?rturie istoric? ce atest? a?ezarea monahal? este legat? de prezen?a unei biserici de lemn, ?n stil maramure?ean, cu hramul ?Sf?nta Treime?, datat? 1552. Din 1659 devine ?i ?coal? ??mp?r?teasc?? unde ?nv??au copiii din satele dimprejurul m?n?stirii, c?lug?rilor revenindu-le ?i misiunea de dasc?li. ?ntre 1712-1714 biserica se re?nnoie?te, dar va c?dea prad? unui incendiu, fiind ?nlocuit? cu o biseric? de lemn, dat?nd din secolul XVII, str?mutat? aici din c?tunul N?sal ? F?na?e.

?ncep?nd cu 15 februarie 1699, Nicula devine un loc special, ales Maica Domnului, c?ci Icoana ei, pictat? de preotul ortodox Luca din Iclod ?n anul 1681, avea s? pl?ng? timp de 26 de zile, ca o prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc ?n jurul anului 1700, at?t pentru via?a monahal?, c?t mai ales pentru ?ntreaga Ortodoxie rom?neasc? din Transilvania. Din acest moment Maica Domnului va deveni n?dejdea izb?virii din robie, boli ?i nevoi, credincio?ii obi?nuindu-se a veni ?n pelerinaj, an de an, pe jos, cu prapuri, c?nt?nd: ?Am venit M?icu?? s? ne mai vedem, s?-?i spunem necazul care-l mai avem!?

St?re?ia a fost construit? ?ntre 1978 ?i 1989, ad?postind un paraclis cu hramul ?Sf?ntul Ierarh Nicolae? ?i o important? colec?ie de icoane vechi, pictate pe sticl? ?i pe lemn, precum ?i o colec?ie de c?r?i vechi de cult printre care ?i ?Cazania? mitropolitului Varlaam, tip?rit? ?n anul 1643.

M?n?stirea are ?ns?, a?a cum spuneam, o istorie zbuciumat?, asemeni icoanei pe care o ad?poste?te. Papa Clement al XIII-lea a acordat ?n anul 1767 indulgen?? plenar? pelerinilor care c?l?toresc la M?n?stirea Nicula ?n s?rb?torile mariane 15 august - Adormirea Maicii Domnului - Sf?nt? M?rie Mare - ?i 8 septembrie - Na?terea Maicii Domnului - Sf?nt? M?rie Mic?.

Biserica din piatr? a m?n?stirii a fost edificat? ?ntre anii 1875 ?i 1879 pe cheltuiala Episcopiei de Gherla, iar pictura interioar? s-a realizat ?n tempera de profesorul Vasile Pascu ?n 1961. Iconostasul care o ?mpodobe?te este sculptat ?n lemn de tei de Samuil Kereste?iu din T??nad la 1938 ?i are ?n centru Icoana f?c?toare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solar?, iconostasul este unicat ?i de o rar? frumuse?e. ?n anul 1928 papa Pius al XI-lea a acordat acestui l?ca? statutul de sanctuar marian.

Prin intermediul ?colii de me?teri iconari de la m?n?stirea Nicula a p?truns ?n Transilvania tehnica picturii pe sticl?, acest obicei av?ndu-?i originea ?n Boemia, Austria ?i Bavaria, zone ?n care tradi?ia manufacturilor de sticl?rie s-a ?mpletit cu religiozitatea popular? catolic?.

?n 1936 episcopul Iuliu Hossu al Episcopiei de Cluj - Gherla a ?ncredin?at icoana spre p?strare c?lug?rilor bazilieni din Ordinul Sf?ntul Vasile cel Mare. Ace?tia au ?ncadrat-o ?n iconostasul din lemn de tei al bisericii m?n?stirii. Vasile Chezan, tat?l unuia din c?lug?rii aresta?i ?n 1948, a salvat icoana primit? de la Iuliu Hossu, zidind-o ?ntr-unul din pere?ii casei sale. ?n 1964, ?n pragul mor?ii, a refuzat s?-?i p?r?seasc? domiciliul ?i s-a rugat spre un perete, ceea ce l-a f?cut pe stare?ului ortodox al m?n?stirii, Serafim M?ciuc?, s? bat? ?n zid ?i s? descopere acolo icoana ?i o lad? cu obiecte de cult. Icoana a fost adus? la m?n?stire ?i la numai c?teva zile a fost luat? de autorit??ile comuniste. La rug?mintea episcopului ortodox Teofil Herineanu icoana a fost pus? ?n capela Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului. ?n anul 1991 a fost restaurat? la Muzeul Na?ional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, dup? care a revenit la m?n?stirea Nicula.

?n 1948 m?n?stirea greco-catolic? a fost ?nchis?, iar c?lug?rii bazilieni au fost aresta?i ?n octombrie 1948, odat? cu scoaterea Bisericii Rom?ne Unite cu Roma ?n afara legii. Ieromonahul Leon Man, stare?ul m?n?stirii, a fost ?ntemni?at de comuni?ti ?i a murit ?n ?nchisoare. ?n 18 decembrie 1948 autorit??ile comuniste au instalat la Nicula primul stare? ortodox, ?n persoana ieromonahului Varahiil Jitaru, n?scut ?n anul 1913 ?n localitatea P?ng?ra?i, jude?ul Neam?.

Ca urmare a refuzului c?lug?rilor ortodoc?i de a restitui m?n?stirea, Episcopia de Cluj - Gherla a ini?iat dup? 1989 un proces pentru recuperarea l?ca?ului de cult. Pe motiv c? instan?ele din Transilvania ar putea ?ine partea greco-catolicilor, cauza a fost str?mutat? la Tribunalul Bac?u, pe rolul c?ruia se afl? ?n prezent.

Dincolo de dispute, M?n?stirea, dar mai ales Icoana f?c?toare de minuni a Maicii Domnului r?m?ne motivul pentru care mii de credincio?i din toat? ?ara se adun? aici, fie c? e zi de s?rb?toare sau nu, ?i asemenea nou?, ?nchin? c?teva rug?ciuni cu speran?? ?i pio?enie.

Acum, c?nd noi ne preg?team de plecare, curtea m?n?stirii ?ncepea s? se umple de oameni veni?i de jos, din sat, chiar dac? nu era o zi special?. Noi nu mai puteam z?bovi, dar, ?ntorc?ndu-ne spre ma?ini, ne-am trezit din nou ?n fa?a m?rii de cea??, de data asta mai frumoas? parc?, ?i mai reu?it? ?n fotografiile noastre, semn c? ?ncepeam o zi binecuv?ntat?.

Text & foto: Marcella Dr?gan

 

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine