Numarul Curent

Decembrie 2018
L m M J V S D
26 27 28 29 30 1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31 1 2 3 4 5 6
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


Cetatea Soroca ? Patrimoniu Basarabean

?

Cetatea Soroca este una dintre cele mai importante ?i bine p?strate construc?ii medievale din Moldova. Fort?rea?a este pentru prima dat? atestat? la 12 iulie 1499, ?ntr-un document privind tratativele de pace dintre Moldova ?i Polonia, dup? ce ?tefan cel Mare ?i ?nvisese pe le?i la Codrii Cozminului ?i cucerise o parte din Polonia p?n? aproape de Cracovia. ?ntre cei prezen?i la negocieri, al?turi de p?rc?labii de Hotin, Neam?, Suceava ?i Orhei, se afla ?i Coste Posadnic, p?rc?lab de Soroca. Peste c?teva luni, la 14 septembrie 1499, acela?i Coste, p?rc?lab de Soroca, particip? la ?ncheierea unui tratat de ajutor reciproc cu Marele Duce de Lituania, Alexandru.

?

De?i conform documentelor, cetatea e construit? la sf?r?itul secolului al XV-lea, exist? mai multe motive de a presupune existen?a unei fortifica?ii pe acest loc sau ?n acest areal cu mult timp ?nainte. Un prim argument ar fi c? dintre celelalte cet??i de pe Nistru, Hotinul ?i Cetatea Alb?, precum ?i fortifica?ia de la Orheiul Vechi, care f?cea parte din acela?i sistem defensiv, sunt datate sau atestate cu un secol mai devreme sau chiar mai mult. Chiar ?i Tighina, construit? ?n timpul domniei lui ?tefan cel Mare pare s? fie f?cut? pe locul unei foste cet??i genoveze cu c?teva secole mai veche. ?n aceste condi?ii, este neobi?nuit? absen?a unei fortifica?ii pe o por?iune de hotar at?t de lung?, ?ntre Hotin ?i Orheiul Vechi, timp de un secol.

?ntr-al doilea r?nd, pe cursul Nistrului de pe teritoriul jude?ului Soroca sunt numeroase vaduri. ?n afar? de cel de la Soroca, mai sunt c?te unul la Rudi, Cos?u?i, Vasilc?u, Racov??, Otaci ?i Vertiujeni, patru ?n dreptul satului Holo?ni?a ?i altele. ?ntruc?t vadurile era puncte de trecere a m?rfurilor, dar ?i puncte vulnerabile ?n cazul unor atacuri, este pu?in probabil ca aceast? por?iune de r?u s? fi fost l?sat? f?r? ap?rare.

O a treia observa?ie este c? ?inutul Sorocii a fost foarte bogat ?n fortifica?ii ?nc? din perioada antic?, printre care cele de la Cunicea (sec. IX-XII ?.e.n.), Rudi (sec. IV-II ?.e.n.), Temeleu?i ?i Vertiujeni (sec. IV-III ?.e.n.). Pe harta lui Ptolemeu apar cinci cet??i, cu o vechime de 2000-2800 de ani pe teritoriul fostului jude? Soroca: Carrodunum, Maetonium, Clepidava, Vibantavarium ?i Eractum, iar dintre acestea, Maetonium, l?ng? Rudi, ?i, posibil, Clepidava (presupus? a fi fost la Zamca, l?ng? Cos?u?i), sunt pe teritoriul actualului raion Soroca. ?i ?n anumite scrieri medievale, precum cea a ?mp?ratului bizantin Constantin Porfirogenetul din secolul X e.n., sunt men?ionate mai multe cet??i pe Nistru. Unii istorici de calibru, ?ntre care Dimitrie Cantemir, Constantin Stamate, Zamfir Arbure ?i Nicolae Iorga consider? c? Soroca e de fapt construit? pe fosta Olchionie sau Alchona, o important? fortifica?ie ?i factorie genovez?, ?ns? nu exist? la moment dovezi arheologice care s? sus?in? aceast? ipotez?. Totu?i, av?nd ?n vedere faptul c? Soroca ?i vadul s?u au ?i aveau o importan?? strategic? ?i comercial? apreciabil?, pare destul de probabil? existen?a unei fortifica?ii ?n acest loc sau ?n imediata vecin?tate.

Cetatea de piatr? pe care o vedem azi a fost zidit? la comanda lui Petru Rare?, ?ntre 1543 ?i 1546, de un grup de me?teri din Transilvania, condu?i de me?terul Iacob, care a ?i l?sat o inscrip?ie ?n interiorul cet??ii: ?a construit acest castel Iacob?. ?nainte de cetatea de piatr? a existat probabil o cetate de lemn ?i p?m?nt, o palanc? sau poate chiar o posad?, despre care se crede c?, de?i a fost men?ionat? abia ?n 1499, ar fi fost construit? ?n primul sfert al secolului al XV-lea. Vestigii ale acestei fortifica?ii de lemn au fost g?site ?n decursul s?p?turilor arheologice din interiorul cet??ii. Construc?ia cet??ii Soroca permitea ?ndeplinirea c?torva obiective importante pentru statul moldovenesc feudal: securizarea a trei vaduri mari ? Soroca, Otaci ?i Vadul Ra?cov ?i a frontierei pe Nistru ?ntre Naslavcea ?i Vadul Ra?cov, precum ?i a traficului comercial pe aceast? por?iune. ?n plus, odat? cu construirea cet??ii, a crescut ora?ul Soroca ?i importan?a economic? a acestuia.

Cetatea Sorocii este cea mai bine conservat? fortifica?ie de pe Nistru, fiind p?strat? practic ?n aceea?i form? pe care a avut-o la vremea construc?iei de c?tre Petru Rare?. Dac? cetatea, a?a cum e ast?zi, ar fi atacat? de polonii sau t?tarii din secolele XVI-XVII, probabil ca ar face fa?? cu brio atacului. ?n epoca ?n care a fost construit?, Soroca a fost o bijuterie de arhitectur? defensiv?, ?nglob?nd c?teva dintre ultimele inova?ii ?n construc?ia de cet??i.

Soroca este deosebit? de celelalte cet??i moldovene?ti. ?n plan, construc?ia are o form? circular?, cu diametrul de 37,5 metri, protejat? de alte 5 turnuri egal dep?rtate ?ntre ele ? 4 circulare ?i unul dreptunghiular, la intrare. Grosimea zidurilor este de 3,5 metri, iar ?n?l?imea ? ?ntre 17 ?i 20 de metri. Asta face din Soroca cea mai mic? dintre cet??ile de pe Nistru. ?ns? mica cetate era foarte bine ap?rat?. Zidul curbat ?n exterior este mai rezistent dec?t cel drept, iar turnurile a?ezate ?n cerc permiteau atacarea inamicului din lateral chiar dac? acesta se afla la baza zidului. Arca?ii puteau s? atace de dup? metereze, iar prin ambrazurile din turnuri se tr?gea cu tunurile.

?ntruc?t cetatea este at?t de mic?, ar putea p?rea c? nu e at?t de interesant? sau spectaculoas? ca mult mai ?ntinsele Hotin, Tighina sau, mai ales, Cetatea Alb?. ?ns? ar fi o impresie gre?it?, c?ci anume dimensiunea sa mai mic?, arhitectura, precum ?i starea excelent? de conservare fac experien?a vizitei la Soroca bogat? ?i orice caz diferit? de vizitele la oricare dintre celelalte cet??i, nu numai de pe Nistru, ci din ?ntreaga Rom?nie.

Din acest punct de vedere, cred c? s-ar putea spune c? Moldova de dincoace de Prut are o bijuterie pe care nu ?tie s-o promoveze suficient de bine.

Poate cea mai banal? observa?ie legat? de construc?ia ?n sine ar fi cea legat? de dimensiuni ? diametrul cet??ii nu e nici de dou? ori mai mare dec?t ?n?l?imea zidurilor. Acest calcul rece, aparent f?r? prea mult? relevan??, cap?t? un sens ?i o imagine clar? atunci c?nd te afli la fa?a locului. Dac? stai ?n mijlocul cet??ii, totul este foarte aproape de tine, ?i la propriu, ?i la figurat. Turnurile, sc?rile, c?marele, f?nt?na, piatra mare a zidurilor, zidurile enorme, cople?itoare. Dac? prive?ti spre cer, vezi norii decupa?i de jur ?mprejur de meterezele cet??ii ?ntr-o form? perfect circular?. O lume ?ntreag?, autentic? ?i autosuficient? ?i un timp separate de lumea ?i timpul de afar?. De?i po?i tr?i o senza?ie similar? ?n orice construc?ie veche, ?n Soroca sentimentul este foarte puternic, pregnant.

Cetatea este ?mbibat? de istorie. Din acest motiv, e?ti tentat s? revii chiar ?i dup? ce ai explorat ?i ultimul col?i?or al fort?re?ei, iar dup? ce ai f?cut din nou ocolul cet??ii, urc?nd toate cele trei niveluri interioare, po?i, obosit, s? r?m?i sus, privind printr-o ambrazur? spre Nistru ? peisajul e deosebit.

Nu ?n ultimul r?nd, cetatea se afl? ?ntr-o regiune foarte pitoreasc?, apreciat? de mai to?i istoricii ?i cronicarii ce au scris despre acest areal. Dimitrie Cantemir spunea c? ??inutul cel mai de pre? ce este pe malul Nistrului o bun? bucat? de cale este ?inutul Sorocii?. Zamfir Arbure f?cea o descriere ?i mai ampl?, spun?nd c?: ?La nord, spre Orhei, Hotin, Soroca, c?l?torul adeseori r?m?ne fermecat de priveli?tea peisajului, ?i ?mprejurimile Rinului nu sunt deloc mai pitore?ti dec?t ?mprejurimile de la Soroca de pe Nistru.

Ni?te maluri ?nalte ?i abrupte sunt alocurea acoperite peste tot cu p?duri, alocurea goale ?i st?ncoase. Dincolo de mal, spre nord, se ?ntind p?duri vaste ?i t?cute ?n posomor?ta lor maiestate; din aceste p?duri, prin v?i ?nguste ?i st?ncoase ?erpuiesc izvoare ?i r?ule?e, care se revars? ?n Nistru. ?n fine, b?tr?nul Nistru cu apele sale curg?toare, sfredelindu-?i albia printre st?nci ?i dealuri, pentru a-?i rev?rsa apele ?n Marea Neagr?... Iar peste toate acestea, un cer albastru, un aer ?mbibat de parfumul florilor ?i al f?ne?elor, ?i colo, sus-sus, ?n slava cerului, plutesc vulturii Basarabiei?. Invit?m a?adar cititorii la cetatea Sorocii ?i meleagurile minunate din jurul ei.

?

Text: Lucian RENI??

 

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine