Numarul Curent

Decembrie 2018
L m M J V S D
26 27 28 29 30 1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31 1 2 3 4 5 6
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


Toltrele Prutului

?

Acum 15-20 de milioane de ani, Moldova era acoperit? de Marea Sarmatic?. Apele acestei m?ri musteau de via?? ?i erau str?b?tute de milioane de organisme foarte diverse, unele asem?n?toare cu cele ce domin? ?n prezent m?rile calde, iar altele ce nu sem?nau deloc cu vie?uitoarele din ziua de azi. ?n str?fundurile m?rii, printre alge se jucau pe?ti, meduze sau crustacee, talazurile erau br?zdate de delfini, iar rechinii ??i hipopotamii c?utau pr?zi u?oare. Marea s-a retras demult ?i s-ar p?rea c? doar arheologii mai pot s? studieze acea bog??ie, c?ci pe fostul fund de mare, ast?zi se ?ntind dealuri ?i v?i, curg r?uri, cresc p?duri seculare. Totu?i, o parte din acea lume se p?streaz? ?i acum, ?mpietrit? ?n timp.

Marea Sarmatic? sem?na destul de mult cu Marea Coralilor din prezent, din largul Australiei, unde ast?zi se afl? una dintre cele 7 minuni ale lumii ? Marea Barier? de Corali. Coralii sunt ni?te organisme marine care cresc ?n colonii, ?n num?r mare ?i sunt capabili s? secrete carbonat de calciu (aceea?i substan?? din care este compus calcarul), form?nd astfel schelete exterioare ca piatra. ?n timp, ?n decurs de mii de genera?ii, noile colonii de corali cresc peste scheletele calcaroase ale str?mo?ilor, iar recifii pot s? se ridice la ?n?l?imi de sute de metri form?nd mun?i calcaro?i subacvatici. Atunci c?nd nivelul apelor scade, recifii ies la suprafa??, form?nd insule ? spre exemplu, celebrii atoli din Pacific. C?nd apa se retrage definitiv, iar reciful coralier r?m?ne ?n ?ntregime pe uscat, atunci apar forma?iunile pe care le numim ast?zi st?nci sau toltre. ?n lume sunt foarte pu?ine astfel de st?nci, iar Moldova este ?ntre cele c?teva ??ri norocoase.

Printre cele mai spectaculoase forme de relief din ?ar?, toltrele, numite de locanici ?i ?igl?ie, se ?ntind de-a lungul Prutului (motiv pentru care se numesc ?i St?ncile Prutului), iar apoi spre nord, ?n Podolia, de-a lungul Nistrului. ?n Moldova, dealurile de calcar sunt mai line ?i mai joase, rareori cre?nd forme de relief accidentate. Toltrele ucrainene din Podolia, care spre deosebire de cele moldovene?ti sunt protejate ?n cadrul unui parc natural, sunt ceva mai ?nalte ?i mai abrupte, fiind uneori imposibil de urcat la picior. Sunt impresionante mai ales cele de la cetatea Camene?-Podolsk, a?ezat? ca ?n pove?ti, ?n apropiere de malul st?ng al Nistrului, pe o st?nc? abrupt? ?nalt? de 150-200 de metri, ?i accesibil? doar de pe un pod suspendat peste h?u.

?

Toltrele moldovene?ti sunt parc? mai prietene cu locuitorii acestui ?inut, dar asta nu ?nseamn? c? sunt u?or de explorat ?i urcat, c?ci unele dintre ele rivalizeaz? cu suratele din Podolia, precum St?nca ?igl?u sau Bunicul. Pe de alt? parte, sunt pu?ine locuri cu peisaje mai diverse ?i mai spectaculoase dec?t Toltrele Prutului. St?ncile sunt t?iate de o salb? de r?uri, fiecare av?nd frumuse?ea sa. Merg?nd pe meandrele apelor, arareori po?i s? intuie?ti peisajul ce urmeaz? s? se deschid? ?n fa?a ochilor. Poate va fi un sat la poalele recifelor, sau un perete de st?nc? spart de la un cap?t la altul, prin care po?i vedea cerul, precum cel de la Bute?ti, sau o pe?ter? ?n care s-au g?sit r?m??i?e ale omului primitiv, precum Duruitoarea, sau copaci singuratici ?i ciuda?i, contorsiona?i sau ?nclina?i, ori cresc?nd din nimic altceva dec?t piatr?, ori st?nci ?n forme umane, simbolice sau care par s? sfideze fizica. Pe Ciuhur, r?ul se meandreaz? ?i taie recifele cu furie ?n dreapta ?i-n st?nga, l?s?nd ?n urm? o priveli?te asem?n?toare mai degrab? cu cele nordice ? ap? ?i piatr?, ap? ?i piatr?. Dar e un peisaj mult mai primitor, colorat de mu?chi ?i licheni, vaci, plopi, case ??r?ne?ti sau cupole de biseric?. Iar dup? ce treci toate acestea, se deschide la final apa mare ?i str?lucitoare ?n lumina de amurg a Coste?tiului. R?urile Draghi?te ?i Racov?? se ?nt?lnesc ?ntr-un ?T? perfect, ?ntre recife ?nalte de fiecare parte. E ca ?i cum trei b?tr?ni ?n?elep?i stau la taifas, iar acolo ?nt?lnesc simbolic r?urile, ideile ?n mi?care. St?nca Mare e ca o p?ine enorm? ?i rotund?, l?ng? satul Cobani. La Castel, l?ng? Gordine?ti, pietrele parc? prind via?? de-a lungul r?ului Racov??, aranj?ndu-se dup? modele numai de ele ?tiute, o ?ncercare de ordine ?ntr-un aparent haos.

Prin geneza ?i ?nf??i?area lor neobi?nuit?, toltrele au ?i un ecosistem aparte, de st?nc?. Aici ?nt?lnim ?op?rle de un verde aproape ireal ce ?tiu s? g?seasc? ?ntr-o clipit? cr?p?tura ?n st?nc? ce le va salva de turi?tii pr?dalnici. De asemenea, pe aceste st?nci, c?teodat? n?p?dite de flori multicolore, se g?sesc ?i specii rare de plante precum ?iverechia.

?

Din p?cate, aceste recife at?t de pitore?ti ?i de valoroase nu sunt protejate a?a cum ar trebui. Sunt multe cariere de piatr?, o bun? parte neautorizate, care mutileaz? peisajul. La Trinca, ?ntre st?nci a fost creat? o v?r?rie care polueaz? locul ?i ?mboln?ve?te satele din jur. Toate acestea ar putea fi evitate, dac? toltrele ar face parte dintr-un parc natural, la fel ca ?i ?n Podolia. ?n afar? de toltre, ?n acest parc ar urma s? intre ?i Suta de Movile ?i rezerva?ia P?durea Domneasc?, aflate ?n apropiere. Valea Prutului de Mijloc, care ad?poste?te toate aceste monumente ale naturii, este mult prea bogat? peisagistic pentru a fi l?sat? prad? distrugerii. Este un areal ?n care oriunde ai merge, ai ce s? vezi. Cobori din ma?in? ?i iei la pas recifele de piatr? coralier?, miile de movile sau codrii seculari, dup? cum ??i dore?te sufletul.

Text&Foto: Lucian RENI??

 

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine